Peste 600 de persoane au participat, sâmbătă, în Capitală, la marşul împotriva violenţei la adresa femeilor, iar organizatorii spun că una din patru femei este agresată de partenerul de viaţă, iar 90% din victimile care cer ordin de protecţie sunt femei, însă multora tot le este teamă să vorbească, relatează Agerpres și Mediafax.

Mars contra violentei impotriva femeilorFoto: Agerpres

La marşul "Împreună pentru siguranţa femeilor", care a avut traseul Piaţa Universităţii-Piaţa Victoriei, au participat atât persoanele care sunt solidare cu femeile supuse actelor de violenţă domestic, dar şi victimele. Printre cele din urmă s-a numărat şi Oana Vlad, o femeie din Bucureşti care spune că a fost timp de 25 de ani victima violenţei domestice, iar acum vrea să încurajeze femeile să vorbească despre suferinţa prin care trec.

"Lumea mă vede în continuare o victimă. Dacă ai divorţat după mulţi ani, tot tu eşti de vină. Dacă nu ai spus, tot tu eşti de vină, dacă ai spus, tot pe tine te condamnă. Am ales să fiu alături de toată lumea, să fiu o voce, un sprijin pentru cei care nu au curaj. Şi eu mi-am căpătat curajul foarte greu pentru că religia, familia, societatea ne-a impus nişte reguli: să nu vorbim, să nu ne facem de ruşine, să suportăm de dragul copiilor că o să treacă. Mulţi îmi spuneau că aşa sunt bărbaţii şi că o să-şi revină şi că trebuie să accept şi să trec peste tot: violenţă fizică, psihică şi economică", a spus, pentru Mediafax, Oana Vlad.

Oana Vlad a mai explicat că s-a adresat şi poliţiei pentru a obține ajutor, însă nu a reuşit să obţină sprijinul pe care-l spera.

"A fost o violenţă foarte accentuată asupra mea şi a copiilor. Am stat de multe ori pe afară. Vecinilor le era ruşine şi se făceau că nu văd. Noi plângeam. Am prins curaj foarte greu ca să ajung la poliţie. De câte ori eram în faţa secţiei de poliţie îmi tremurau picioarele. Într-un final am ajuns acolo, dar nu m-au luat în considerare. Mi-au spus că dacă nu am ochi scoşi, mâini rupte şi vânătăi nu se ia. M-a lovit odată tare în spate şi patru ore am stat şi am plâns, l-am implorat să-mi dea drumul, mă încuiase în bucătărie şi s-a făcut că nu aude. A dat drumul la muzică tare şi nu am avut nicio şansă. Nu am anunţat pentru că eram atât de speriată pentru că ştiam că nu o să mă audă nimeni", a mai spus femeia.

Oana Vlad se consideră o învingătoare, nu o victimă, de aceea încurajează femeile să aibă curaj şi să spună prin ce trec.

"Am fost ameninţată de câteva ori cu cuţitul şi, în momentul în care spuneam cuiva, mă întreba unde sunt tăiată că nu se vede. Durerea din suflet nu se vindecă, o am şi acum după doi ani de la divorţ. Am şi acum coşmaruri. După divorţ nu s-a terminat. (...) Începea cu ameninţări ca să ies afară din casă. S-a bazat pe violenţa psihică, le spunea copiilor că eu sunt de vină. (...) Eu cred că am fost o victimă şi sunt o învingătoare. Am reuşit să trec peste acest lucru şi vreau să fiu un sprijin pentru toată lumea şi vreau ca femeile să prindă curaj ca să vorbească despre asta", a mai precizat Oana Vlad.

O altă participantă la marş este o tânără din Botoşani. Ea spune că a venit pentru că violenţa domestică i-a marcat copilăria, iar acum vrea să simtă că nu e singură.

"Sunt aici pentru că mama ani la rând a fost supusă violenţei domestice, la fel şi eu şi fraţii mei. Mama a rămas cu tata în sat, nu are curajul să plece, dar eu am învăţat o lecţie din asta şi anume să nu stau cu un om violent. Nu voi repeta niciodată greşeala ei", a mai spus tânăra.

Organizatorii marşului susţin că orice acţiune care vine să condamne violenţa împotriva femeilor tinde să aducă victimile într-o lume mai sigură.

"Sunt atacate drepturile și libertățile femeilor. (...) Ieşim astăzi în stradă ca semn de solidaritate cu supraviețuitorii violenţei femeii şi fetelor care sunt nevoite să trăiască violenţa în fiecare zi și să supraviețuiască. Nu putem să renunțăm la drepturile pe care le-am câștigat în ultimii ani și credem că este important să fie cât mai mulți oameni în stradă pentru siguranța femeilor", a spus organizatoarea marşului, Andreea Bragă.

Organizatorii solicită autorităţilor mai multe acţiuni pentru siguranţa femeilor.

"Să existe brățări electronice de monitorizare a agresorilor astfel încât atunci când este emis ordinul de protecție, femeile să fie în siguranță oriunde s-ar afla. Vrem să existe adăposturi în fiecare județ adăposturi care să ofere încredere juridică și psihologică, ne dorim să existe continuarea penală chiar dacă victima își retrage plângerea precum şi sesizarea din oficiu a procurorului în momentul în care există un număr de zece zile de îngrijiri medicale, nu 90 de zile cum este prevăzut în Codul Penal. (...) Faptul că sunt înregistrare mai multe cazuri de violenţă la poliție este de fapt un semnal pozitiv pentru că sunt multe cazuri raportate", a mai adăugat organizatoarea.

Organizatorii susţin că, în România, în 2017 au fost semnalate peste 36.00 de acţiuni violente în familie, iar 4% dintre acestea au ajuns în instanţă. Totodată, o femeie din patru a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său, iar 90% din victimile care cer ordin de protecţie sunt femei.

În semn de solidaritate cu victimile violenţei familiei, la marş au participat şi ambasadorii mai multor state precum: Statelor Unite, Franţa, Suedia, Finlanda şi Germania.

"Toți avem un rol în lupta împotriva violenței față de femei - biserica, societatea. Sper ca oamenii să conștientizeze și să contribuie, în comunitatea lor, la eradicarea violenței. E speranța noastră ca, prin activitățile precum cea din această după-amiază, vom crește gradul de sensibilizare cu privire la această problemă", a declarat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.

Ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt, a afirmat că violenţa împotriva femeilor constituie o problemă dureroasă, care nu este specifică unei anumite ţări, deoarece are caracter global, scrie Agerpres.

"Nu suntem aici să predăm lecţii (...), ci pentru a oferi sprijin din punct de vedere internaţional", a adăugat Meier-Klodt, în opinia căruia marşul a reprezentat o iniţiativă foarte bună.

Ambasadorul Franţei în România, Michele Ramis, a declarat că violenţa împotriva femeilor şi fetelor este universală, inacceptabilă şi reprezintă un aspect îngrijorător. Ea a afirmat că prin activităţi ca marşul de sâmbătă se poate schimba mentalitatea.

Ambasadorul Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, a subliniat că violenţa împotriva femeilor reprezintă o provocare globală. "Considerăm că e important să fim aici azi să ne arătăm respectul şi solidaritatea (...) e important să vorbim despre problemă, să recunoaştem că toate ţările noastre împărtăşesc aceeaşi problemă", a declarat ambasadorul Paivi Pohjanheimo.

Ambasadorul Suediei în România, Anneli Lindahl Kenny, a spus că a venit la eveniment din solidaritate cu femeile şi a subliniat că acest marş reprezintă o modalitate foarte bună de conştientizare. Ea a menţionat că violenţa împotriva femeilor nu ar trebui să fie tolerată şi toţi ar trebui să reacţioneze faţă de aceasta.

Manifestanţii au purtat pancarte cu mesaje printre care se numără următoarele: "Iubirea nu naşte violenţa", "1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener", "Stop violenţa!", "Mă ucide ea. Palma ta!", "Dacă bătaia e ruptă din rai, atunci iubirea de unde vine?", "Reacţia ta poate salva".

Participanţii la marş au strigat, printre altele: "Indiferenţa hrăneşte violenţa!", "Solidaritate!", "Vrem siguranţă pe stradă şi acasă!", "Adăposturi pentru toate şi bugete adecvate!", "Nu mă simt flatată să fiu agresată!", "Vrem dreptate în justiţie şi încredere în Poliţie!".