Parchetul General a sesizat, miercuri, Avocatul Poporului în cazul ordonanței de modificare a legilor Justiției, cerându-i sesizarea Curții Constituționale.

Augustin LazarFoto: Captura video

„În considerarea rolului constituțional al Ministerului Public stabilit prin dispozițiile art. 131 din Constituţia României, de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi interesele cetățenilor, prin prezenta, am onoarea de a vă supune, spre analiză, solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţia României şi art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997, republicată, cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției”, se arată în preambulul actului normativ.

CITEȘTE AICI TEXTUL INTEGRAL AL SESIZĂRII

Articolul VII din OUG prevede:„Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își desfășoară activitatea în cadrul parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT si DNA, precum și în cadrul celorlalte parchete rămân în funcție în cadrul acestora numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și legea 304/ 2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Motivele de neconstituționalitate invocate de parchet:

- Urgența şi situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată nu sunt motivate de Guvern în ceea ce privește soluția legislativă de la art.VII.

- Ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile și îndatoririle prevăzute de Constituţie. Or, principiul stabilității procurorilor constituie o garanție de rang legal, ce ține de regimul juridic al acestora, fiind menită să garanteze statutul lor constituțional.

- Sintagma „procurorii care își desfășoară activitatea” din cuprinsul acestui articol este neclară, prin aceea că poate fi înțeleasă ca referindu-se atât la toți procurorii, inclusiv cei numiți în funcții, dar și numai la procurorii aflați în situație de delegare ori de detașare. (...) Este afectată în acest mod cariera procurorilor printr-un text legal confuz și imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, ceea ce vine în contradicție cu art.1 alin.(5) din Constituția României. Acest text constituțional impune o obligație legiuitorului, indiferent de la ce nivel, de a asigura calitatea legislației și, implicit, securitate juridică destinatarilor acesteia.

- Textul art. VII al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial nr.874 din 16 octombrie 2018, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiți în funcție, intervine în sensul înlăturării unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea. În acest sens, acest articol este în contradicție cu principiul constituțional al neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.(2) din Constituția României, conform căruia: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

- Dispozițiile art.VII contravin principiului egalității în drepturi consacrat de art.16 alin.1 din Constituția României privind egalitatea în drepturi.

- Se poate observa că prin potențiala încălcare a statutului procurorului sunt generate consecințe de natură să afecteze negativ funcționarea normală a parchetelor, în principal prin creșterea duratei de soluționare a cauzelor penale. Astfel, conform art.21 alin.3 din Constituție, „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

Știre în curs de actualizare