Macedonenii se pronunţă duminică la urne dacă acceptă ca țara lor să fie denumită Macedonia de Nord, decizia fiind considerată una istorică dar dureroasă. Un nou nume ar încheia vechiul conflict cu Grecia şi i-ar apropia de Uniunea Europeană și de NATO, relatează AFP, citată de new.ro.
Acest referendum este consultativ, iar rezultatul său trebuie să fie validat de Parlament. Însă el va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, la sediile NATO şi Comisiei Europene (CE).
O ţară săracă din Balcani care şi-a plătit izolarea cu un marasm economic persistent, Macedonia intenţionează să adere la aceste organizaţii care promit stabilitate şi prosperitate.
Această dorinţă a fost blocată de Atena, care consideră că Macedonia este numele exclusiv al provinciei sale nordice cu centrul la Salonic. De la independenţa fostei republici iugoslave, în 1991, grecii denunţă o uzurpare de identitate şi o spoliere a unei moşteniri - a regelui antic Alexandru cel Mare.
Ei îşi suspectează vecinii, majoritar slavi, că ascund ambiţii teritoriale. Anii de putere ai dreptei naţionaliste macedonene (VMRO-DPMNE), care s-au încheiat în 2017, au etnsionat relaţiile şi mai mult.
Ţara s-a înţesat în această perioadă de statui şi referinţe la Alexandru cel Mare şi Filip Macedoneanul, provocând invariabil furia greacă. Însă, în iunie, noul premier social-democrat Zoran Zaev a semnat cu omologul său grec Alexis Tsipras un acord susceptibil să încheie diferendul - doar dacă (şi numaii dacă) numele ”Republica Macedonia de Nord” este adoptat, Atena va înceta să se mai opună unei aderări a vecinului său la NATO şi UE.
