O comisie condusă de ministrul Justiției Tudorel Toader (independent susținut de ALDE) și de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu (membru ALDE), ține marți și miercuri interviurile de selecție a candidatului României la funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Potrivit unor surse HotNews.ro, favorit ar fi Mircea Criste, adjunctul Avocatului Poporului, care la un moment dat a fost anunțat ca membru al Partidului Liberal Reformator (PLR) al lui Călin Popescu-Tăriceanu, care avea să devină actualul ALDE.
Alături de miniștrii Toader și Meleșcanu, susținuți de ALDE și Tăriceanu în Guvern, din comisia care desemnează candidatul român pentru instanța europeană mai fac parte un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), desemnat de plenul acestuia la invitaţia ministrului Justiţiei, precum și doi foști judecători la instanțele europene, conform procedurii oficiale.
16 juriști și-au depus candidaturile pentru postul bănos (salariu de 20.000 de euro pe lună) de la Luxemburg: Petre Matei, Claudia Jderu, Diana Magdalena Bulancea, Elena Diana Ungureanu, Mircea Criste, Andreia Liana Constanda, Laura Mihaela Ivanovici, Ioana Andreea Mareş, Mirela Stancu, Constantin - Virgil Ivan - Cucu, Ionel Olteanu, Cristiana -Georgeta Budileanu, Răzvan-Horaţiu Radu, Ecaterina – Raluca Toma, Irina Zlătescu, Camelia - Lilieana Gheorghiu.
Mircea Criste
Foto: Universitatea de Vest
Cele mai mari șanse pare să le aibă Mircea Criste, actual adjunct al Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, spun sursele HotNews.ro.
În august 2014, după ce actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a rupt din PNL o bucată și a format Partidul Liberal Reformator (PLR), Mircea Criste a fost anunțat de PLR Timiș drept membru de marcă al organizației locale.
„Când domnul Ehegartner (senatorul Petru Ehegartner, lider al PLR Timiș, atunci - n.r.) mi-a vorbit despre acest proiect, cerându-mi să îl asist prin atâta cât pot eu acorda expertiză în anumite domenii, sigur că am acceptat cu mare plăcere. Din manifestul noului partid, mie mi s-au părut anumite lucruri foarte interesante, pe marginea cărora aş putea ajuta, aş putea să-mi aduc o contribuţie în lucruri legate de evoluţia instituţională, constituţională chiar. Adevărul e că, în ultimul timp, proiectul de revizuire constituţională în România a fost trecut pe un plan secundar, după ce demarase foarte puternic. Cred că aici este loc de a aduce o contribuţie, de a face anumite lucruri", a spunea, în 2014, Criste, citat de dcnews.ro.
În actuala sa funcție de adjunct al Avocatului Poporului, cu atribuții „pentru domeniul armată, justiţie, poliţie, penitenciare”, Mircea Criste „s-a remaracat” prin faptul că nu nu s-a remarcat în niciun fel, de fapt, privind cazurile de violențe în care au fost implicați jandarmi, reclamate de manifestanții din Piața Victoriei, de la mitingul din 10 august 2018.
E adevărat, însă, că mare efect nu putea avea în acest caz în care procurorii militar fac investigații și în care Ministerul de Interne, condus de Carmen Dan (PSD), a secretizat o serie de documente pe care Parchetul le-a solicitat, așa cum s-a plâns recent procurorul general Augustin Lazăr.
"După cum am văzut până acum, Avocatul Poporului este foarte selectiv în modul lui de a se activa. Dânsul ar putea interveni, în sensul că ar putea efectua o acțiune de control și analiză pe situația respectivă și să emită un raport, dar care nu are o valoare juridică constrangatoare pentru cei în cauză. Deci Avocatul Poporului nu este o rută valabilă pentru a rezolva problema", a explicat un fost secretar de stat din Ministerul Justiției, Adrian Baboi-Stroe, citat de Ziare.com.
Același Mircea Criste „s-a făcut remarcat” și când Guvernul Grindeanu a dat, în noaptea de 31 ianuarie-1 februarie 2017, celebra ordonanță 13, prin care se dezincrimina infracțiunea de abuz în serviciu dacă prejudiciul era sub 200.000 de lei.
Atunci, profesori de drept din toată țara, inclusiv de la Universitatea de Vest, unde și Criste predă, au luat poziție împotriva ordonanței 13 a Guvernului PSD-ALDE. "Guvernul României a ales să utilizeze în interes individual şi de grup prerogativele pe care le-a primit pentru gestionarea treburilor publice, în considerarea interesului general"- au acuzat profesorii de la Timișoara. Ei au mai spus că miniștrii "au abdicat de la funcţia care le-a fost încredinţată, pierzând legitimitatea de a se mai ocupa de gestionarea treburilor publice ale naţiunii".
Mircea Criste s-a disociat imediat, însă, de gestul colegilor săi și şi-a anunţat retragerea din Consiliul facultăţii, spunând că acest comunicat nu a fost aprobat prin vot electronic. „Nu este oportună adoptarea unei asemenea declaraţii, eminamente politică, în totală contradicţie cu principiile Cartei Universitare" - a spus atunci Cristea despre comuncatul profesorilor de drept de la Timișoara, care criticau ordonanța 13 (sursa News.ro).
În urma protestelor masive de stradă, pragul a fost eliminat de Guvern, fără a intra în vigoare.
Mircea Criste a fost judecător, încă din perioada comunistă. El a activat în perioada 1984-1998, la diverse instanțe din țară, apoi a fost directorul Administrației penitenciarelor 1997-1998 și pocuror general al României în perioada 1998-2001 (în guvernarea CDR).
Potrivit presei bănățene, în 2010, Mircea Criste a intrat în PNL, pe care l-a părăsit în 2014 pentru PLR-ul lui Tăriceanu.
Soția lui, Safta Criste, este notar public la Timișoara. Potrivit ziarului Adevărul, ea a câștigat aproape 1 milion de dolari din onorarii în tranzacțiile imobiliare ale celebrului clan Cârpaci. "Nu poţi să refuzi un client. Deşi de când am avut această problemă am încercat să evit această categorie (a rromilor - n.r.), dar nu poţi să-i refuzi pentru că te acuză de rasism. A fost de două-trei ori la mine, dar a fost şi la alţi notari" - a explicat notărița.
Iată că acum Mircea Criste are șansa să judece, de la Luxemburg, cazuri care privesc cetățeni din toate statele membre UE. Salariul lunar brut al unui judecător UE este de circa 20.000 de euro pe lună, la care se adaugă anumite beneficii și alocații.
Tribunalul Uniunii Europene se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de persoane fizice, firme și, în anumite cazuri, de guvernele statelor membre UE. În practică, această instanță se ocupă în principal cu legislația privind concurența, ajutorul de stat, comerțul, agricultura și mărcile comerciale.
Tribunalul este compus din cel puţin un judecător pentru fiecare stat membru (46 de judecători în funcție începând cu data de 4 octombrie 2017). În 2019, numărul acestora va crește la 56 (câte 2 judecători din fiecare țară a UE).
România se numără printre cele 9 state membre UE care vor desemna câte un judecător suplimentar la Tribunalul UE. Cei 9 judecători vor fi numiţi începând cu 1 septembrie 2019.
Potrivit unui memorandul al Guvernului Dăncilă, poate fi desemnată drept candidat al României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE persoana care „oferă depline garanţii de independenţă” şi care are „capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale”.
Judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă, nicio activitate profesionistă, remunerată sau neremunerată, în afara cazului în care Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional.
Judecătorii sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet însărcinat cu emiterea unui aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a și exercita funcţiile.
0
7
