​Motivare Înalta Curte: Acuzațiile în dosarul lui Toni Greblă nu sunt susținute de probele administrate

de R.M.     HotNews.ro
Joi, 6 septembrie 2018, 15:58 Actualitate | Esenţial


Toni Grebla, la DNA
Foto: Agerpres
Înalta Curte arată că l-a achitat pe fostul judecător CCR Toni Greblă pentru trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional pentru că acuzațiile formulate de către procurori nu sunt susținute de probe, ba chiar sunt scrise în mod deficitar și imprecis, arată Monitorul Justiției, potrivit Mediafax.

În motivarea soluției de achitare (în primă instanță), judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție vorbesc și despre interceptările convorbirilor telefonice despre care părțile din dosar au precizat, în cadrul unei ședințe, că sunt nule, arată Monitorul Justiției.

„Inculpaţii G (Toni Greblă, n.r.) şi B (Ion Bîrcină, finul lui Greblă, n.r) au invocat şi faptul că, în cauză au fost efectuate înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi de către Serviciul Român de Informaţii, în baza unor mandate acordate potrivit Legii nr. 51/1991, în condiţiile în care obiectul prezentei cauze nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 51/1991. În analiza consecinţelor deciziilor Curţii Constituţionale asupra probelor administrate în cauză se impune a fi făcută o primă distincţie între activităţile de strângere de probe prin interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor, realizate anterior datei de 01.02.2014 şi întemeiate pe dispoziţiile art. 911 şi urm. Cod procedură penală anterior, cele efectuate după intrarea în vigoare a noului Cod penal şi de procedură penală şi activităţile de supraveghere tehnică desfăşurate în baza unui mandat emis de în condiţiile Legii nr.51/1991(anterior sau ulterior datei de 01.02.2014)”, arată magistrații în motivarea soluției.

Magistrații mai spun în documentul citat că, din examinarea considerentelor Deciziei nr. 51/16.02.2016 se constată că activităţile de supraveghere tehnică realizate în baza unui mandat emis în condiţiile Legii nr. 51/1991 (art. 14-21 din legea specială) nu intră sub incidenţa efectelor acestei decizii, având în vedere atât sediul reglementării (legea specială şi Codul de procedură penală) cât şi obiectul acestor activităţi care nu vizează sfera investigaţiilor penale la care se face referire în cuprinsul paragrafului 34 (singurele organe care pot participa la îndeplinirea procedeelor probatorii la care se referă art. 142 alin. 1 Cod procedură penală sunt organele de urmărire penală având în vedere limitările impuse de dispoziţiile art. 138 alin. 1 lit. a)-e) Cod procedură penală), ci o instrucţie penală justificată de apărarea securităţii naţionale.

În aceste situații, Înalta Curte a apreciat că prin Deciziile nr. 51/2016, nr. 302/2017 şi nr. 22/2018 ale Curţii Constituţionale nu au intervenit elemente noi care să înlăture prezumţia de constituţionalitate a normelor procedurale sub imperiul cărora au fost efectuate şi administrate probele dosarul fostului judecător CCR și, pe cale de consecinţă, nu pot fi înlăturate din ansamblu probator interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice sau în mediu ambiental ori alte activităţi de supraveghere tehnică, potrivit solicitărilor lui Toni Greblă.

În ceea ce privește acuzațiile de corupție formulate de către DNA împotriva celor din dosar, instanța arată că sunt formulate „în mod deficitar și imprecis”.

„Concluziile procurorului nu au un suport probator în sensul acuzaţiei penale aduse inculpatului. Înalta Curte constată că şi acuzaţia penală descrisă din actul de sesizare este formulată în mod deficitar şi imprecis sub aspectul activităţilor desfăşurate de inculpatul G. (Toni Greblă, n.r.) în realizarea actelor de primire a unor foloase necuvenite de la B. (Ion Bîrcină, n.r.), în schimbul promisiunii de a interveni şi determina „diferiţi funcţionari publici” din cadrul unor instituţii publice centrale şi locale, societăţi ori companii private (fără a preciza care sunt aceşti funcţionari şi în cadrul căror instituţii îşi desfăşoară activitatea), de a îndeplini şi urgenta realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influenţă B”, se mai arată în document.

Pe fondul acuzaţiei, magistrații au constatat, contrar susţinerilor acuzării, că probele administrate nu fac dovada că Toni Greblă a primit, în anii 2008 şi 2012, foloase electorale necuvenite şi nici că ar fi promis lui Bîrcină că va interveni şi determina anumiţi funcţionari publici pentru a îndeplini sau a urgenta realizarea unor acte ce intră în atribuţiile acestora de serviciu, acţiuni ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii.

„Ceea ce trebuie remarcat este faptul că pretinsa intenţie de vânzare a caprelor în scopul ascunderii proprietăţii bunurilor de la ferma din B., vizează exemplare de rasă, în contextul în care din actele şi lucrările dosarului rezultă că, singurele capre aflate la gospodăria din B. erau ale inculpatului G., potrivit menţiunilor din registrul agricol şi evidenţelor sanitar veterinare, animale care au fost date în exploataţie de G. societăţii G. din data de 25 ianuarie 2015, pe o perioadă de 5 ani şi pentru care se realizase deja presupusa activitate infracţională a lui G. (în modalitatea negocierii şi încheierii contractului). Or, în acest context, aspectele relevate de martorul denunţător G. cu referire la intenţia de încheiere a unui contract în luna februarie 2015 de către G., nu sunt susţinute de materialul probator administrat în cauză”, mai spun magistrații.

În ceea ce privește acuzația de constituire de grup infracțional organizat, instanța supremă arată în motivare că niciuna din probele administrate nu face dovada existenţei unui grup infracţional ce ar fi fost constituit în scopul pregătirii comiterii infracţiunii. Mai departe, completul explică faptul că acţiunea de constituire, ca variantă alternativă a elementului material în conţinutul normei de incriminare, implică asocierea efectivă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate. Astfel, pentru existenţa infracţiunii este necesar să existe minim trei persoane, grupul infracţional trebuie să fie structurat, să existe pentru o perioadă şi să acţioneze, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

„ Ca atare, având în vedere că probele administrate nu susţin acuzaţiile aduse inculpaţilor, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.a Cod procedură penală, va achita pe inculpaţii G., B. şi D.
pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional, prev. de art. 67 alin. 1 Cod penal. (...) Faţă de soluţiile de achitare, ce urmează a fi dispuse în cauză cu privire la toţi inculpaţii din cauză, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, Înalta Curte va dispune ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit”, se mai precizează în motivare.

Instanţa supremă a decis, în luna mai, achitarea fostului judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă, în dosarul în care acesta este acuzat de trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional. Decizia magistraţilor nu este definitivă.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă.

La ultimul termen, procurorii DNA au cerut închisoare cu executare pentru fostul senator şi judecător CCR. Avocata fostului senator a solicitat eliminarea de la dosar a tuturor probelor fizice, adică a interceptărilor, invocând o decizie a CCR cu nr. 22/2018, potrivit căreia tot ceeea ce se dovedeşte a fi ilegal în rechizitoriu să fie scos din procese. Judecătoarea a respins atunci cererea avocatei lui Toni Greblă, anunţând că îşi menţine punctul de vedere din încheiere şi că o să se pronunţe asupra legalităţii probelor la pronunţarea pe fond în această cauză.





















2229 vizualizari

  • -8 (20 voturi)    
    nu conteaza (Joi, 6 septembrie 2018, 16:01)

    nash pandelica [utilizator]

    scopul a fost atins.
  • -12 (22 voturi)    
    Incompetenta, ilegalitati, abuzuri (Joi, 6 septembrie 2018, 16:05)

    holinessdani [utilizator]

    Cam asta e concluzia.
    Trist.
    Si Grebla asta a avut bani, putere si rabdare ca sa se lupte pentru dreptate.
    Dar cei care n-au toate astea?
    Multumim kovesi, multumim iohanis pentru starea jalnica in care se gaseste Romania!
  • -13 (21 voturi)    
    Deci a facut bine domnu Toader (Joi, 6 septembrie 2018, 16:10)

    asistat [utilizator]

    ca a dat-o pe milka afara... Bine ca o sa avem in sfarsit un procuror dna competent!
  • +11 (19 voturi)    
    Ceea ce este de remarcat (Joi, 6 septembrie 2018, 16:27)

    danen [utilizator]

    este faptul ca in ultima vreme ICCJ a dat tot mai multe decizii de achitare.

    PSD pune tot mia mult labele pe justitie.
    • -1 (11 voturi)    
      asa se vede de acolo (Joi, 6 septembrie 2018, 17:58)

      nash pandelica [utilizator] i-a raspuns lui danen

      altii vad ca judecatorii sunt din ce in ce mai independenti, au scapat de protocoale.
      cum sa'l condamni fara probe ?!
      doua completuri n'au gasit probele prezentate de dna ca fiind suficiente sau concludente.
      dar, scopul a fost atins, a fost indepartat un nedorit din ccr.
      cum si orban a fost tras pe dreapta de la primarie, si a'ti primit pandelica.
      adjunctul lui kovesi a marturisit ca sunt cateva mii, unii scad la sute, de dosare la dna, judecatori si procurori.
      sanchi, in llucru. bau bau -ri.
      in romania nu este lupta impotriva coruptiei, aia inseamna preventie, masuri administrative care sa impiedice abuzurile inainte de a se produce.
      la noi sunt pedepsiti unii, pe alse si cules.
      dracnea, gratie marii luptatoare anticoruptie, solidara cu precurorii, stanciu cea lenesa, poate contesta la cedo condamnarea.
      read my lips, dracnea nu va face puscarie. pe stiuca, zaibar si sorici.
  • -4 (14 voturi)    
    E prima instanta (Joi, 6 septembrie 2018, 17:08)

    vodatepes [utilizator]

    E prima instant. Daca este achitat si in a doua instant atunci cine plateste? Cred ca ar trebui toti aia care au semnat pe dosarul de trimitere in judecata.Daca Grebla se duce la CEDO si vine de acolo cu o despagubire sa o plateasca tot aia care au semnat pe dosarul de trimitere in judecata. Cred ca asa e corect.
  • +4 (10 voturi)    
    motivul hilar pt care scapa.. din cate inteleg eu. (Joi, 6 septembrie 2018, 17:42)

    Andrei_Buc [utilizator]

    pe scurt, i-a scapat faza cu inregistrarea facuta de SRI.
    nu conteaza ce spuneau, ci cine a facut inregistrarea??

    adica puteau sa vorbeasca si sa admita ca l-au impuscat pe JFK, si dea si probe, si astea sa nu tina in instanta pt ca au fost inregistrati de SRI si nu de DNA??
    Asta e prostie pe fata.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version