La 1 iulie, reprezentanți din sute de localități din România și Republica Moldova s-au reunit la Alba Iulia, au aprins Flacăra Unirii în fața Catedralei ortodoxe și au pornit în marș, pe jos, spre Chișinău. ”Flacăra Unirii” a fost purtată în Marșul Centenar timp de două luni, pe parcursul a 10 etape a câte cinci zile, prin locuri semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial.
După ce au traversat sute de localități, printre care și Turda, Cluj-Napoca, Reghin, Târgu Mureș, Sighișoara, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Târgoviște, Ploiești, Vălenii de Munte, Tabla Buții, Zăbala, Ojdula, Soveja, Mărăști, Mărășești, Tecuci, Bârlad, Vaslui, Iași, unioniștii au ajuns la Prut duminică seară la Prut, după aproape 1200 de km parcurși pe jos, în cadrul ultimei etape a marșului.
Deși Poliția de Frontieră a României a permis participanților la Marșul Centenar să traverseze granița de la Ungheni pe jos, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a refuzat să facă același lucru, în ciuda faptului că într-o acțiune similară, în 2015, grănicerii din stânga Prutului i-au lăsat pe unioniști să treacă podul feroviar pe jos. Astfel, după ce vama Ungheni le-a fost blocată, unioniștii au mers în vama Albița-Leușeni, unde au așteptat ca autoritățile Republicii Moldova să se răzgândească.
Din nou, Poliția de Frontieră a României a permis participanților la acțiunea simbolică de marcare a celor 100 de ani de la Marea Unire să treacă vama Albița pe jos, dar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a emis 35 de interdicții pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetățenii României din Marșul Centenarului, inclusiv pentru David, de 6 ani, pentru sora lui de 12, amândoi veniți de la Strasbourg alături de mama lor special pentru manifestație.
Supriza neplăcută pentru unioniști a mai fost și împărțirea făcută de grănicerii moldoveni în vama Leușeni în „cetățeni ai României” și „cetățeni ai Republicii Moldova”, numai celor din urmă fiindu-le permis să meargă mai departe.
Cetățenii Republicii Moldova din marș au decis să revină în România, să fie alături de colegii lor care au primit interdicții. Inițial, vameșii de la Leușeni au motivat refuzul de intrare pe teritoriul Republicii Moldova prin faptul că se confruntă cu defecțiuni ale sistemului informatic, apoi că cetățenii României care vor să treacă Prutul nu ar avea argumente întemeiate să o facă. Ulterior, documentul Poliției de Frontieră a fost menționat art. 8 din Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul strănilor în Republica Moldova, fără a fi, însă, indicat vreuna din literele acesteia (acte de terorism? grupuri criminale organizate cu caracter transnational? infracțiuni împotriva păcii sau omenirii? crime de război sau împotriva umanității? documente false? infracțiuni în Republica Moldova? antecedente penale? trafic de persoane?). După mai multe ore, grănicerii moldoveni au inovat o presupusă perturbare a ordinii publice.
Participanții la mars și-au petrecut două nopți în vama Albița, în corturi campate în apropiere de o benzinărie. Marți, aceștia au mai încercat o dată să treacă de vama Leușeni, tentativă care a eșuat. Unioniștii au decis să intre în greva foamei și reacțiile autorităților de la București nu au întârziat să apară. Ambasada României în Republica Moldova s-a autosesizat în legătură cu situația unioniștilor blocați pe segmentul de frontieră Albița-Leușeni.
Conform precizărilor instituției, «cetățenilor români, care fac parte din Marșul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat, fiind întorși la intrarea în Republica Moldova. Motivul interzicerii este perturbarea ordinii publice în zona de frontieră, cu încălcarea regimului punctelor de trecere».
Menționăm că aceasta a fost o decizie a autorităților Republicii Moldova, iar Ambasada României la Chișinău urmărește ca în dialogul cu autoritățile din Republica Moldova drepturile cetățenilor români să fie respectate, în conformitate cu reglementările interne din acest stat și obligațiile internaționale ale Republicii Moldova”, se arată în comunicatul Ambasadei României.
0
0
