Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, marți, că „decizia de declanșare a procedurii de evaluare a Procurorului General nu a fost luată exclusiv pe baza unor circumstanțe recente”, însă a ținut să precizeze că protocoalele dintre SRI și Justiție sunt ceva „nefiresc”. Toader a ținut să prezinte propria sa variantă în privința corespondenței dintre Parchetul General și Ministerul Justiției. Mai exact, pe 19 martie 2018 a cerut desecretizarea protocolului din 2009, iar a doua zi a primit și protocolul din 2016, clasificat ca secret și despre care nu putea vorbi și nici cere declasificarea sa.
Ministrul Justiției,Tudorel Toader, a declarat că reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept faptul că în 2018 a fost desecretizat un protocol din 2009, fără a se face nicio referire la protocolul din 2016.
„Apreciez că reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept și a cetățenilor faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009 care fusese abrogat, precum și faptul de a nu se face nicio referire la existența acestui din urmă protocol din 2016. Reafirm faptul că într-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc”, a declarat ministrul Tudorel Toader.
Ministrul a subliniat că nu se susține afirmația potrivit căreia evaluarea lui Augustin Lazăr reprezintă dovada unei presiuni. „În mod rezonabil, nu se susține afirmația potrivit căreia evaluarea procurorului general poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluționarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august 2018, respectiv la dosarul Revoluței în condițiile în care acesta din urmă dosar trenează de foarte mult timp. Într-o astfel de logică, o atare evaluare devine imposibil de realizat deoarece în permanență se află și se va afla spre soluționare cu rezonanță socială”, a mai spus ministrul Tudorel Toader. „Faptul trimiterii respectivului protocol la Minister, respectiv la CSM nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acetuia. Dovadă, sensul pe care l-am dat noi la Ministerul Justiției. Faptul că protocolul datat cu doi ani în urmă ni l-a trimis spre informare, ce puteam face cu el?”, se mai întreabă retoric Toader.
Totodată, ministrul Justiției a susținut că dorește ca procurorul general Augustin Lazăr să clarifice de ce există două protocoale semnate în aceeași zi a anului 2016, însă cu conținut diferit, mai ales pentru că la Minister nu a ajuns această informație prin adresele oficiale.
„Am o nedumerire personală pe care mă voi strădui să o clarific, dacă nu o va clarifica procurorul general în funcție. A vorbit și dânsul în conferința de presă de ieri, am vorbit și eu în această documentare, de protocolul din decembrie 2016. Numai că în aceeași dată, 8 decembrie 2016, la Ministerul Public, PÎCCJ, apar două protocoale în aceeași zi, sub numere diferite, având conținuturi diferite, având și număr de articole diferite. În corespondența oficială de la parchet, se face referire la protocolul din dată, dar fără mențiunea faptului că sunt două protocoale din aceeași dată, cu numere și conținuturi diferite. Evident, ne vom clarifica, pentru că niciodată nu clarificăm toate aspectele puse în discuție. Le vom clarifica”, a spus Tudorel Toader.
Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției:
- Declarația nu reprezintă o replică, nici o polemică față de recentele declarații din spațiul public.
- Decizia de declanșare a procedurii de evaluare a Procurorului Genereal nu a fost luată exclusiv pe baza unor circumstanțe recente.
- În mod rezonabil nu se susține afirmația potrivit căreia evaluarea poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluționarea unor dosare, protestul din 10 august, respectiv la dosarul Revoluției. într-o astfel de logică o atare evaluare devine imposibil de realizat pentru că permanent se vor afla spre soluționare dosare cu rezonanță socială.
- La începutul lui 2017, procurorul general se arăta indignat, că nu exista niciun protocol.
- Procurorul făcea declarații în condițiile în care în 2016 tocmai semnase un protocol. Pe data de 19 martie 2018 i-a solicitat să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, de care aveam cunoștință. A doua zi am primit respectivul protocol mai puțin ultimele două pagini.
- Tot pe 20 martie am primit la MJ protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI și PICCJ, cu caracter secret. Ca ministru al Justiției nu aveam voie să-l fac public, să fac referiri la conținutul acestuia și nu aveam competența să demarez vreo procedură de desecretizare. Respectivul protocol a fost trimis și la CSM și și-au pus aceeași problemă: de ce ni l-au trimis?
- Faptul trimiterii respectivului protocol la MJ și CSM nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acestuia. Ni l-a trimis spre informare, la ce și pentru ce?
- Cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 fusese desecretizat.
- În articolul final se prevede textual că la data întrării în vigoare se abrogă protocolul din 2009. Abrogarea se referă doar la actele normative. Dacă semnatarii au înțeles să scrie că se abrogă, în acceptiunea lor aveau valențe de acte normative.
- Reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept și la adresa cetățenilor faptul că în 2018 se desecretizează un protocol din 2009 care fusese abrogat în 2016 fără a se face vreo referire la acesta.
- Într-un stat de drept, protocoalele sunt ceva nefiresc.
- Legalitatea protocoalelor poate fi stabilită doar de instanța de contencios-administrativ.
- pe 3 aprilie 2018, PICCJ a tranmis către MJ faptul că în evidențele dânșilor figurează a fi încheiate următoarele documente de colaborare instituțională, erau în număr de 8. La pct 2 din respectiva adresă se face referire la protocolul din 2009, cu precizarea că unele din prevederi si-au încheiat efectele prin abrogarea expresă prin protocolul din 2016.
- La punctul 5 din scrisoare se face referire la protocolul din 2016 cu precizarea că este în vigoare. Mi se răspundea că este în vigoare și a fost încheiat în baza OUG 6/2016.
- OUG care e temeiul legal spun autoriia fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie. Ceea ce înseamnă că au trecut 9 luni fără protocol și ne întrebăm cum oare a fucnționat justiția dacă nu avea așa ceva
- Eu am încercat ca prin această prezentare, nu am vrut să antamez problema evaluării procurorului general.
- Vă exprim o nedumerire personală pe care mă voi strădui să o clarific: a vorbit și dânsul și eu de protocolul din decembrie 2016, înregistrat pe data de 8 decembrie 2016, numai că în aceeași dată, la PICCJ apar două protocoale în aceeași zi, sub numere diferite, cu continuturi diferite. În corespondența oficială se face referire la protocolul din data de... fără precizarea că sunt două protocoale.
- . .
2
34
