The Guardian, despre protestul diasporei: Migranții au plecat pentru o viață mai bună. Acum luptă pentru o Românie mai bună

de DG     HotNews.ro
Miercuri, 22 august 2018, 15:50 Actualitate | Esenţial


Steag UE in Piata Victoriei
Foto: Victor Cozmei / HotNews.ro
Zeci de mii de români care trăiesc și muncesc în Europa s-au adunat în centrul Bucureștiului în 10 august pentru a protesta față de guvern și planurile acestuia de a pune capăt luptei anti-corupție. Ei au fost primiți cu gaze lacrimogene, furtunuri cu apă, într-o acțiune brutală a forțelor de ordine, relatează The Guardian într-un amplu material în care sunt intervievați mai mulți români din diaspora. A fost ziua în care partidul de guvernământ, PSD, a abandonat orice pretenție de a servi cetățenii României.

Ca alți est-europeni, românii sunt un popor de migranți. Aproximativ 3.6 milioane trăiesc în afara granițelor, în timp ce acasă au rămas 20 de milioane, ceea ce înseamnă că un sfert din populația activă a părăsit țara, iar în utlimii ani, pe măsură ce mecanismele de schimbare în bine au tot eșuat, tot mai mulți români au luat străzile cu asalt pentru a denunța abuzurile și lungul șir al actelor de corupție ale guvernanților. În acest context, este aboslut normal ca diaspora să își facă auzită vocea.

Majoritatea românilor s-au întors acasă spontan pentru a participa la mitingul din 10 august, după ce urmăriseră seria de proteste care au tot avut loc în România, stând lipți de ecranul smartphonului. În spatele acestui miting era un mesaj puternic: Românii împrăștiați pe tot continentul se moblizau brusc pentru a declanșa o schimbare exact în perioada în care PSD era pe punctul de a modifica legislația pentru a face viața corupților mai ușoară.
În plus, mitingul avea loc pe fondul revoltei generate de demiterea procurorului-șef al DNA, cu o lună în urmă, decizie care a venit la scurt timp de la o nouă condamnare a liderului Liviu Dragnea la trei ani de închisoare cu executare pentru instigar la abuz în serviciu, în primă instanță.

Ceea ce s-a întâmplat pe străzile Bucureștiului pe 10 august a șocat pe toată lumea. Piața Victoriei a devenit un câmp de bătălie dominat de haos. Protestatarii intervievați încă sunt marcați de violența intervenției forțelor de ordine, după ce au inhalat gaze lacrimogene sau au fost loviți cu bastoanele de jandarmerie. Copii și oamenii în vârstă nu au fost menajați. Mulți consideră că violențele au fost declanșate în mod deliberat de forțele de ordine pentru a-i face pe protestatari să pară agresivi. Cu toate acestea, acțiunea forțelor de ordinea generat și o contrareacție, procurorii declanșând o anchetă.

Alexandru, 27 de ani, managerul unui magazin, care a călătorit din  Cambridge până la București, a povestit că oamenii cădeau ca secerați de gazele lacrimogene, sufocați.

Tudor Barbaroșie, un IT-ist de 40 de ani, care trăiește în Kent, Marea Britanie, spune: ”Îl țineam pe fiul meu pe umeri, când am simțit un miros suspect, ca și cum ceva ar fi luat foc. Fiul meu a început să strige că îl ustură ochii”. Tudor Barbaroșie și-a dus familia într-un loc sigur și apoi s-a întors la protest. ”Nu au făcut altceva decât să ne înfurie și mai tare!”, a povestit el.

Dana Hering, o asistentă medicală de 48 de ani din Suedia, a participat la protest împreună cu fiul ei: ”Am vrut să demonstrăm pașnic, cu familiile și prietenii. În schimb, am primit gaze lacrimogene și am fost bătuți”.
”Nu pot să cred că statul român mă urăște atât de mult încât să folosească gaze împotriva mea”, povestește și Laura Ghibu Ventimiglia, un medic dentist de 46 de ani, tot din Suedia. ”M-am temut pentru viața mea”.

O astfel de violență nu este fără precedent în România post-decembristă. În 2012, protestele față de măsurile de austeritate au avut parte de intervenția agresivă a forțelor de ordine, la acea dată fiind la putere guvernul de centru-dreapta. De asemenea, în anii 90 au avut loc mineriadele, acțiuni violente îndreptate împotriva studenților și activiștilor pro-democrație, acțiuni întreprinse de minerii aduși în Capitală și coordonați de forțe apropiate puterii. The Guardian notează că, de data aceasta, protestele ar putea avea un impact negativ asupra partidului de guvernământ.

Migrația în masă este cu siguranță un simbol al eșecului statului român: salarii mici, lipsa de oportunități și proastă guvernare. Când diaspora a decis să lupte pentru o viață mai bună acasă, au devenit ținta atacurilor.

Gabriela Mirescu, un analist politic de 39 de ani din Elveția, descrie cât de entuziasmată era când s-a alăturat protestului: ”Simțeam ca și cum am fi lipit la loc România, spartă în mai multe bucăți. Apoi au început zgomotele asurzitoare, țipete, copii cărați în locuri sigure, cu fețele acoperindu-le fețele”.

”Am plâns toată noaptea”, povestește un alt român de 41 de ani, care lucrează la Bruxelles și care a dorit să-și păstreze anonimatul. “am plâns pentru că în noaptea aceea, România a arătat că nu este o democrație”.

Andrei Bogdan Sterescu, un tânăr de 22 de ani care studiază în Franța, mi-a spus că s-a ținut departe de protestele anti-corupție pentru că s-a temut că acestea sunt folosite de forțele politice de centru-dreapta, însă ceea ce s-a întâmplat pe 10 august l-a convins că este vorba despre ”un protest al poporului”.

Românii sunt sătui de un guvern care desconsideră statul de drept, amenință independența justiției și modifică legislația în funcție de interesele proprii și nu ale oamenilor. Alternative politice reale rămân a fi identificate însă. Lupta împotriva corupției este necesară, dar nu suficientă. Totuși, acesta a fost cel mai mare protest al diasporei care a arătat că distanța nu contează atunci când este vorba despre lupta pentru democrație.

În fiecare an, românii din afara granițelor trimit acasă miliarde de euro, ajutându-și familiile să supraviețuiască și să facă mici investiții. Drept mulțumire au fost primiți cu brutalitate de guvern. 

”Nu m-am simțit niciodată mai apropiată și mai mândră de propriul popor” spune Iris Barbulescu, 30 de ani, care trăiește tot în Suedia. “Bătrâni, adolescenți, mame, nu conta, toți reveneam după intervenția forțelor de ordine și strigam: Nu vom pleca niciodată”.


















1756 vizualizari

  • +5 (11 voturi)    
    Intr-adevar, am avut aceleasi simtiri (Miercuri, 22 august 2018, 17:09)

    transalpinarum [utilizator]

    rezonez cu ultimul comentariu ”Nu m-am simțit niciodată mai apropiată și mai mândră de propriul popor...Bătrâni, adolescenți, mame, nu conta, toți reveneam după intervenția forțelor de ordine și strigam: Nu vom pleca niciodată”.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version