La începutul lunii august s-a înregistrat în România, Galați, primul deces din cauza virusului West Nile, transmis de tânţari. La nivelul întregii țări s-au înregistrat în sezonul 2018, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, 23 cazuri de infecţie, dintre care unul în București, iar Ministerul Sănătăţii a recomandat recent autorităţilor locale să intensifice măsurile de dezinsecţie pentru a preveni răspândirea infecţiei. În ciuda pericolului, Primăria Capitalei pare însă neputincioasă, parcurile, curțile și grădinile din București fiind în continuare pline de țânțari, deși până acum a plătit circa 6 milioane de lei pentru stârpirea insectelor.
Dincolo de sezonul ploios din acest an, care a favorizat răspândirea acestor insecte, o altă problemă este planul de combatere a municipalității care nu prevede o soluție și pentru spațiile private, care acoperă cea mai mare parte din oraș. În plus, instituția spune că nu a fost informată cu privire la existența unor focare de infecție cu țânțar tigru care este prezent în București de câțiva ani și face ravagii, deci nu s-au luat măsuri specifice.
La nivelul municipiului București, responsabilă pentru combaterea țânțarilor este Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea. Instituția are un contract cu firma Coral Impex pentru dezinsecție, iar până acum a decontat tratamente de combatere de circa 6 milioane lei, potrivit informațiilor furnizate de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.
Tratamentele se aplică în baza programului unitar de igienizare, aprobat la începutul anului, și care cuprinde locurile unde se ”stropește” cu soluție, de câte ori, în ce perioade.
Potrivit documentului, municipalitatea aplică tratamente doar pe spatiile pe care le administrează (parcuri, cimitire, malurile lacurilor, piețe, instituții din subordine), iar domeniul privat, care acoperă cea mai mare parte din oraș, rămâne descoperit (subsolurile blocurilor, grădinile blocurilor, curți)
Pe zonele proprietate privată, în teorie, tratamentele trebuie aplicate de proprietari, însă în practică acest lucru nu se întâmplă. Oamenii fie nu știu că le revine această sarcină, fie spun că este prea scump - costă 40-50 lei un pliculeț de insecticid dacă proprietarii aplică singuri tratamentul și 100-200 lei dacă apelează la o firmă - fie sunt dezinteresați în lipsa sancțiunilor aplicate de Primărie.
În aceste condiții, daca tratamentul nu se aplică unitar și nu se stârpesc focarele de infecție, de exemplu de pe o stradă cu 20 de case, zece aplică și zece nu, țânțarii nu vor fi stârpiți și se înmulțesc din nou. Primăria spune că nu poate interveni pe domeniul privat deoarece legea nu permite, însă nici nu a căutat alte soluții.
De exemplu, pentru ca tratamentele să fie aplicate unitar ar fi cel puțin trei soluții:
- Primăria plătește ea și aplică tratamentele în tot orașul;
- Primaria instituie o taxă la cetățean și aplică ea tratamentele unitar;
- obligația de aplicare a tratamentelor de combatere rămâne la proprietari, dar Primăria verifică și îi amendează pe cei care nu respectă prevederea.
”În conformitate cu prevederile HCGMB 120/2010 privind aprobarea Normelor de Salubrizare și Igienizare ale Municipiului București, Anexa 2, art. 5, ”Persoanele fizice și juridice deținătoare de spații construite, indiferent de destinație , curți și/sau terenuri virane sau amenajate, sunt obligate să efectueze dezinsecția în ritmul prevăzut în prezentele norme. Pentru persoane fizice conform art.4 lit.b -în instituții, apartamente și locuințe individuale dezinsecția se efectuează ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar. Pentru persoane juridice conform art. 4 lit. a - în spațiile construite cu altă destinație decât cea de locuință, în subsolurile tehnice și în căminele rețelelor se realizează trimestrial ți ori de căte ori este nevoie pentru stingerea unui focar”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.
Sancțiunile sunt cuprinse între 500 - 1000 lei pentru persoanele fizice și 1000-5000 lei pentru persoanele juridice.
Municipalitatea nu a derulat însă o campanie de informare adecvată pentru a li se explica oamenilor obligațiile. Instituția spune că informația a apărut în mass-media și pe site, iar amenzi a dat doar agenților economici și acolo unde au fost sesizări.
”Prezentele norme au fost aprobate în anul 2010, de-a lungul timpului fiind adusă pe mai multe căi la cunoștință publicului (mass-media), aceasta putând fi consultată inclusiv pe site-ul Primăriei Municipiului București, la secțiunea "Acte normative". Totodată, menționăm ca la controalele întreprinse, atât în baza sesizărilor, cât și inopinat, în general la agenții economici, s-au aplicat sancțiuni contravenționale atunci când s-au constatat abateri de la normele legale în cauză. În ceea ce privește persoanele fizice, acestea au fost sancționate doar în situația când au existat reclamații în acest sens care s-au confirmat”, se mai arată în răspunsul transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.
Primăria spune că nu a fost sesizată de apariția țânțarului tigru
Deși în mai multe zone din București, țânțarul tigru dă bătăi de cap cetățenilor, acesta fiind mai rapid și atacă toată ziua, reprezentanții Primăriei spun că nu au fost sesizați cu privire la apariția acestuia.
”În legatură cu aspectele referitoare la existența țânțarului tigru, Serviciul DDD din cadrul Direcției de specialitate din cadrul PMB, nu a primit nicio informare, înștiințare sau atenționare din partea autorităților cu atribuțiuni în acest sens, referitoare la prezența sau existenta de zone infestate cu țânțarul tigru pe teritoriul Municipiului București. Orice informație suplimentară referitoare la acest aspect, trebuie solicitată de către cetățenii orașului instituțiilor cu atribuții in acest sens”, se arată în răspunsul trimis de primărie la solicitarea HotNews.ro. Însă nu se specifică numele instituțiilor.
HotNews.ro a întrebat la Institutul Național de Sănătate Publică ce se poate face în asemenea situație, însă nu am primit un răspuns concludent.
Singura instituție care a avut o poziție publică pe această speță este Ministerul Sănătății. Pe 9 august, instituția a recomandat autorităţilor locale să intensifice măsurile de dezinsecţie pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile. Recomandarea vine după ce un bărbat de 79 de ani din Galaţi a murit din cauza acestui virus.
”Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, de la începutul supravegherii, în data de 2 mai 2018 şi până în prezent au fost înregistrate 23 cazuri de meningite/meningo-encefalite datorate infecţiei cu virus West Nile şi un deces, în cazul unui pacient în vârstă de 79 de ani care avea comorbidităţi. Ministerul Sănătăţii recomandă autorităţilor administratiei publice locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile”, se arată într-o informarea transmisă de Ministerul Sănătății. Cazurile de meningite / meningo-encefalite cu virus West Nile depistate şi înregistrate în România sunt sporadice şi în momentul de faţă nu există riscul unei epidemii, arată Ministerul Sănătăţii.
Reamintim că țânțarii pot fi purtatori a peste 20 de specii de virusuri, printre care febra oaselor rupte (Denga), febra virala Chikungunya si meningita West Nile.
Cum a gestionat Gabriela Firea problema
Într-un comunicat de presă transmis la inceputul lunii august, reprezentantii Primăriei Capitalei spun că în 2018 sunt prevăzute 12 tratamente de combatere a tânțarilor, dublu față de anii trecuți.
”Potrivit Programului Unitar de Igienizare, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 5/2018, pentru anul 2018, în anul 2018, în municipiul București, au fost prevăzute a se efectua, în total, 12 tratamente de dezinsecție – combatere țânțari, față de 6 tratamente/an câte s-au realizat în anii precedenți. În acest moment, se află în desfășurare cel de al 10-lea tratament de combatere a țânțarilor. Acesta a fost demarat în data de 2 august. Facem precizarea că legislația în vigoare, respectiv Ordinul A.N.R.S.C. 82/2015, prevede că se va efectua minim un tratament/lună în perioada caldă. Astfel, pentru a preîntâmpina înmulțirea populațiilor de țânțari și a ține sub control acest fenomen, Municipalitatea a aplicat, doar în perioada 13 iulie - 9 august, 2 tratamente pe raza municipiului București, un alt tratament aflându-se acum în derulare. Suplimentar se intervine punctual la sesizările cetățenilor”, se arată în comunicat. Deci de aplicat tratamente se aplică, dar nu și-au dovedit eficiența.
Instituția a mai pus la dispoziție o line TelVerde 0800800868, unde se pot transmite, 24/24h, sesizări cu privire la zonele unde sunt identificate infestări cu țânțari. ”Toate aceste sesizări sunt comunicate de urgență operatorului care prestează în prezent acest serviciu, pentru a se interveni punctual în vederea măririi eficienței tratamentului. Subliniem faptul că Primăria Municipiului București se află în permanentă legatură cu Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București cu privire la riscul apariției virusului West – Nille pe raza municipiului București”, potrivit sursei citate.
După sutele de sesizări pe rețelele de socializare și la primărie, pe 18 iulie Gabriela Firea a transmis o scrisoare de nemulțumire firmei SC Coral Impex SRL, cea care este responsabilă de aplicarea tratamentelor de combatere a țânțarilor în toate parcurile și aliniamentele stradale din Capitală.
”Prin acest document, Primarul General își exprimă public nemulțumirea pentru modul defectuos de aplicare a ultimului tratament de combatere a țânțarilor și atrage atentia asupra faptului că SC Coral Impex SRL nu și-a îndeplinit în integralitate obligațiile asumate prin contractul aflat în derulare”, se arată în comunicatul de presă al Primăriei Capitalei transmis la vremea respectivă.
Cu toate că primarul Gabriela Firea a fost nemulțumită cum s-a făcut dezinsecția, nu a aplicat nicio amendă operatorului. ”Acolo unde s-au înregistrat sesizări din partea cetățenilor, operatorul reface tratamentele de combatere a țânțarilor. Refacerea este efectuată ori de câte ori este nevoie, până la eliminarea focarului de infestare. Menționăm că, pentru tratamentele de refacere nu se alocă sume suplimentare”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.
1
13
