NASA a lansat cu succes, duminică, de la baza Cape Canaveral, din Florida, sonda Parker într-o misiune fără precedent spre Soare, în cursul căreia va încerca să afle de ce coroana astrului este mult mai fierbinte decât suprafaţa acestuia, informează AFP şi Reuters, citate deAgerpres.

Lansarea sondei ParkerFoto: NASA

Sonda Parker a fost lansată duminică cu ajutorul unei rachete Delta IV-Heavy la ora 07:31 GMT. Iniţial, sonda urma să fie lansată încă de sâmbătă, însă NASA a decis amânarea cu o zi din cauza unei probleme de presiune a heliului gazos.

Sonda spaţială Parker - de dimensiunea unui mic automobil - promite să revoluţioneze modul în care înţelegem Soarele, steaua care guvernează Sistemul Solar şi ale cărei "schimbări de dispoziţie" pot afecta toate planetele. Sonda solară Parker va călători prin atmosfera solară, apropiindu-se de Soare mai mult decât orice altă sondă înaintea ei şi fiind pregătită să înfrunte condiţii "brutale" de temperatură şi radiaţii, conform NASA.

Pentru a putea dezlega misterele atmosferei solare, sonda Parker se va folosi de gravitaţia planetei Venus pe care o va survola de 7 ori în aproape 7 ani, pentru a-şi apropia treptat traiectoria de Soare. Sonda va trece prin atmosfera solară la o distanţă de 6,2 milioane de kilometri de suprafaţa stelei - de peste 7 ori mai aproape decât orice altă sondă trimisă spre a studia Soarele.

Sonda Parker va fi şi primul obiect terestru care va zbura prin stratul exterior al atmosferei solare, coroana, şi va transmite seturi de date importante cu privire la originea şi evoluţia vântului solar. Această misiune îşi propune să aducă contribuţii esenţiale abilităţii noastre de a pronostica vremea spaţială, abilitate importantă atât în ceea ce priveşte sateliţii aflaţi pe orbita terestră cât şi pentru viaţa şi tehnologia de pe Pământ.

În timpul celor 24 de survoluri solare prevăzute de misiune, ce vor fi executate pe nişte orbite foarte eliptice, sonda Parker se va deplasa cu aproximativ 700.000 km/h.

În punctul de maximă apropiere faţă de Soare, scutul termic al sondei, construit dintr-un aliaj special de carbon ranforsat şi având grosimea de 11,43 centimetri, se va încălzi la peste 1.337 de grade Celsius, dar instrumentele din interiorul sondei vor rămâne la o temperatură de aproximativ 25 de grade Celsius.