Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că discuția despre OUG privind revizuirea sentințelor date pe protocoale continuă, însă vor fi avute în vedere prevederile unei decizii CCR care arată că nu poate fi înființată o cale de atac împotriva unei decizii definitive.
„Ministrul Justiției, vrea nu vrea, trebuie să respecte exigențele constituționale statului de drept. (...) Ministrul trebuie să aibă grijă ca cel ce este vinovat să suporte consecințele legii, dar cel ce nu este vinovat să nu aibă riscul unei condamnări nedrepte, pe protocoale, pe interceptări ilegale. Eu știu ce se vorbește în spațiul public. Iau și eu act de spusele altora, spuse care sunt din perspective și motivații, cunoștințe diferite. (...) CCR spunea - eram și eu acolo la momentul respectiv - că nu poți să înființezi o nouă cale de atac de reformare împotriva unei hotărâri judecătorești care deja a rămas definitivă. Noi trebuie să vedem dacă suntem în această ipoteză. Discuția va continua, vor fi clarificările necesare juridice constituționale, vom vedea să nu intrăm în coliziune cu decizia Curții Constituționale. (...) Dacă identificăm o nouă dimensiune, care să nu inte în coliziune cu cele precedente, da, putem continua”, a declarat ministrul Justiției, la România TV, citat deMediafax.
Juriștii sunt sceptici în legătură cu OUG privind revizuirea sentințelor date pe protocoale, despre care a vorbit Tudorel Toader, deoarece nu ar putea fi aplicată retroactiv. Însă, dacă ea ar intra în vigoare, efectele ar fi devastatoare într-o țară în care mii de dosare sunt realizate pe interceptări.
„Tema în discuție se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securității raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanță de Urgență ar avea ca efect repunerea în discuție a unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanță de Urgență tinde să transforme revizuirea - cale extraordinară de atac - într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive”, a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, avocatul Alexandru Chiciu.
Apărătorul a mai subliniat faptul că o decizie a Curții Constituționale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiției înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanțe. „Nu în ultimul rând, aș evalua o astfel de Ordonanță de Urgență prin prisma principiului neretroactivității legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituționale. Și iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de inițiativă, eu cred că Ministerul Justiției ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curții Constituționale și, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuție”, a mai spus avocatul.
Decizia Curții 377/2017 arată că un criteriu ce ține de esența articolului din Constituție (art. 15, alineat 2) privind căile de atac este data pronunțării deciziei judecătorești. „Legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunțării hotărârii judecătorești (...). În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătorești unor noi căi de atac reglementate după pronunțarea acestora. Aceeași regulă se aplică atât căilor ordinare, cât și extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să își păstreze aceeași configurație juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunțarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunțată”, se arată în decizia menționată.
Judecătorul Cristi Danileț spune că redeschiderea dosarelor, în baza unei astfel de ordonanțe, ar contrazice standardele internaționale. „Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariției acestei ordonanțe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi așa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaționale, plus Constituția României. (....) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanță totuși s-ar da - teoretic, ar trebui să permită părților și cred că doar cei condamnați au interesul - cei condamnați în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curții Constituționale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanță ar trebui să se aplice pentru condamnații definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariția deciziei din 2016. Nimeni nu știe câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanțe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze și unor astfel de organe precum serviciile de informații”, a precizat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, Danileț.
0
19
