Procurorii militari au dispus clasarea unei părţi din dosarul accidentului aviatic din Apuseni, cu privire la activitatea autorităţilor de la ISU, STS, Jandarmerie, MApN, MAI, Poliţie, prefecţi, aleşi locali, informează Agerpres. Pe de altă parte, procurorii au declinat către Parchetul General o altă parte a dosarului, în legătură cu acţiunile sau inacţiunile desfăşurate de cei doi piloţi ai avionului, medici, dar şi controlori şi lucrători de la ROMATSA.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, procurorii militari au dispus clasarea dosarului sub aspectul infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a MAI, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic din data de 20 ianuarie 2014, "întrucât acţiunile/inacţiunile acestora nu s-au interpus în lanţul cauzal care a determinat decesul, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni".
Totodată, a fost dispusă clasarea dosarului sub aspectul infracţiunii de neglijenţă în serviciu, referitor la activitatea militarilor din cadrul IGSU, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, STS, IGPR, inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, MApN, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a MAI, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic din data de 20 ianuarie 2014, a comandantului Institutului Medico-Militar şi a comandantului Direcţiei Medicale din cadrul MApN şi a secretarului de stat în cadrul MAI şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, "întrucât în activitatea acestora nu au existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu".
De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 349 C. pen. şi art. 350 C. pen, deoarece "s-a apreciat că a fost vorba de un accident în afara muncii, conform art.2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobată prin HG nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni".
Pe de altă parte, procurorii militari au dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la:
- acţiunile/inacţiunile celor doi membri ai echipajului de zbor de pe aeronava tip BN - 2A-27, înregistrată sub nr. YR-BNP, aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, atât în faza de pregătire a zborului, cât şi în faza de zbor;
- activitatea de dirijare şi control a zborului RFT 111, de către controlorii de trafic aerian de la ACC Bucureşti - ROMATSA;
- activitatea lucrătorilor ROMATSA, a membrilor Comitetului Ministerial condus de ministrul Transporturilor şi a lucrătorilor Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă de la acelaşi minister, în legătură cu modul de gestionare a acţiunilor de localizare/determinare a zonei de căutare şi salvare a victimelor accidentului aviatic, după prăbuşirea aeronavei în cauză;
- îngrijirile medicale acordate, precum şi referitor la respectarea procedurilor prevăzute în Ghidul de resuscitare – 2010 de către medicii civili în ceea ce priveşte încetarea manevrelor de resuscitare şi declararea decesului victimei.
******
Pe 20 ianuarie 2014, un avion de tip Britten - Norman Islander (BN 2) cu şapte persoane la bord s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la peste 1.400 de metri altitudine.
În avion se aflau pilotul Adrian Iovan, copilotul şi o echipă de cinci medici de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul Elias. Medicii erau transportaţi la Oradea, unde urmau să participe la o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.
Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion - o tânără, ofiţer-student - şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici, amintește Mediafax.
Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar Aurelia Ion era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.
Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, au fost internate atunci la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca. În 21 ianuarie 2014, la o zi după accident, medicul Radu Zamfir a fost externat. Medicul Sorin Ianceu a fost externat în 3 februarie 2014, iar ceilalţi doi medici răniţi în accidentul aviatic, Valentin Calu şi Cătălin Pivniceru, au fost externaţi o zi mai târziu. Copilotul Răzvan Petrescu a stat, după accident, o lună în spital, apoi a fost reinternat şi operat de mai multe ori la picioare.
0
8
