Președintele Klaus Iohannis a cerut Curții Constituționale soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu premierul Viorica Dăncilă. Motivul invocat este faptul că premierul și-a luat concediu delegându-i atribuțiile vicepremierului Paul Stănescu. Șeful statului susține că ar fi trebuit informat pentru a-l putea desemna un interimar.
„Rolul constituțional și specificul atribuțiilor prim-ministrului presupun ca acesta să își exercite atribuțiile permanent și neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanță. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, chiar și cu acest prilej, devin incidente prevederile constituționale referitoare la interimatul funcției de prim-ministru”, se arată în cererea președintelui.
Mai exact, Klaus Iohannis susține că premierul a omis să-i aducă la cunoștință „imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018”, împiedicând astfel acțiunea președintelui de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act.
„Prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale”, se arată în sesizarea președintelui.
Potrivit șefului statului, legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuțiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuțiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului. „Întrucât nici Legea fundamentală nu prevăd ce intră în sfera noțiunii de imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, rezultă că voința legiuitorului constituant a fost aceea ca interimatul să intervină în cazul survenirii oricăror împrejurări de fapt care conduc la o imposibilitate. De altfel, nici Legea nr. 90/2001 nu conține vreo mențiune în acest sens”, se arată în sesizare.
Potrivit sursei citate, orice interpretare potrivit căreia prim-ministrul ar putea să decidă să desemneze el însuși un alt membru al Guvernului să exercite atribuții de prim-ministru ar fi contrară Legii fundamentale și ar goli de conținut dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție în ceea ce privește exercitarea unei competențe proprii a Președintelui României și, totodată, ar nesocoti rolul constituțional al prim-ministrului.
„Dacă s-ar admite că prim-ministrul ar putea proceda în acest sens, fără a se apela la procedura constituțională a interimatului, ar însemna să se permită ca exercitarea atribuțiilor prim-ministrului de către o altă persoană decât cea învestită de Parlament să fie posibilă pe o durată nelimitată. O asemenea ipoteză, nefiind prevăzută în Constituție, dar nici în Legea nr. 90/2001, nu beneficiază de niciun regim juridic (durată, condiții și efecte). Spre deosebire de aceasta, interimatul funcției de prim-ministru are prevăzută durata maximă, precum și consecința depășirii termenului constituțional, respectiv încetarea mandatului Guvernului, în condițiile art. 110 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, a admite că prim-ministrul are competența de desemna un alt membru al Guvernului să îi exercite atribuțiile ar echivala nu numai cu încălcarea competenței Președintelui României de a desemna un prim-ministru interimar ori de câte ori survine o imposibilitate a prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile, ci și cu încălcarea ansamblului de dispoziții constituționale ce reglementează organizarea și funcționarea Guvernului, precum și raporturile acestuia cu autoritățile și instituțiile publice, în general, cu Parlamentul și cu Președintele României, în special”, se mai precizează în cererea președintelui către Curtea Constituțională.
Consultă aici textul integral al sesizării președintelui Klaus Iohannis
36
18
