Numărul total al dosarelor de mare corupție a crescut de la 474 de cauze în 2016 la 535 la finalul anului trecut, însă a crescut și numărul dosarelor cu o vechime mai mare de 5 ani, ceea ce înseamnă că există riscul prescripției, se arată într-un raport al Inspecției Judiciare, citat de Mediafax.

Sediul CSMFoto: Agerpres

Astfel, la finalul lui 2017, se aflau 15 dosare de mare corupţie care înregistrau o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 5 ani pe rolul curţilor de Apel Braşov, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Suceava, Oradea, Ploieşti, Târgu Mureş şi Tribunalului Bucureşti, arată un raport al Inspecţiei Judiciare (IJ).

Potrivit datelor analizate de Inspecţia Judiciare, la nivelul întregii ţări, numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o creştere de la 474 de cauze la finele anului 2016 la 535 de dosare la sfârşitul anului 2017.

În cazul însă a cinci curţi de apel, numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o scădere faţă de anul 2016, respectiv Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea şi Curtea Militară de Apel. Raportat la criteriul duratei de timp de la care dosarele se află în sistemul judiciar, inspectorii judiciari au constatat o creștere a numărului de dosare mai vechi de 5 ani, de la 8 la 15 cauze, "aspecte care se explică în contextul complexității dosarelor, dar și al creșterii numărului total cauze".

Astfel, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul total al dosarelor de mare corupţie aflate pe rol era, la sfârşitul lunii decembrie 2017, de 26 de dosare, iar pe rolul completelor de 5 Judecători în materie penală se aflau în curs de soluționare trei dosare. Potrivit datelor comunicate de conducerile judiciare ale instanțelor, la finalul celui de al II-lea semestru al anului 2017, se aflau 15 dosare de mare corupție care înregistrau o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 5 ani, respectiv un dosar pe rolul Curții de Apel Brașov; un dosar pe rolul Curții de Apel București; două dosare pe rolul Tribunalului București; un dosar pe rolul Curții de Apel Cluj; un dosar pe rolul Tribunalului Galați; un dosar la Curtea de Apel Iași; trei dosare la Curtea de Apel Suceava; un dosar la Curtea de Apel Oradea; două dosare la Curtea de Apel Ploiești; un dosar la Curtea de Apel Târgu Mureș şi un dosar pe rolul Curții Militare de Apel. Drept concluzie a raportului, Inspecţia Judiciară constată că soluţionarea dosarelor de mare corupție se realizează "într-un ritm care poate fi considerat adecvat", dar nu trebuie omis faptul că în anul 2017 s-a înregistrat o creștere numărului total de dosare, inclusiv al celor mai vechi de 5 ani în sistem, "situație care impune o atenție sporită a managementului instanțelor, dar și a modului concret de gestionare a fiecărui dosar în vederea evitării împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale".

În ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inspectorii judiciari au constatat o gestionare adecvată a dosarelor de mare corupție aflate în prezent pe rolul Secţiei penale şi a Completelor de 5 Judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, "fără a fi identificate situaţii de natură a conduce la temporizarea procedurii". Raportul va fi înaintat Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.