CCR discută sesizarea lui Klaus Iohannis asupra modificărilor legii privind organizarea judiciară 

de M. B.     HotNews.ro
Joi, 12 iulie 2018, 6:32 Actualitate | Esenţial


La sfârșitul lunii iunie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea legii privind organizarea judiciară. Actul fusese transmis de Parlament șefului statului cu o săptămână înainte, reamintește Agerpres. Curtea Constituţională a României ia în discuție astăzi sesizarea preşedintelui. 

Marţi, Klaus Iohannis i-a trimis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca sesizările să fie discutate după ce se pronunţă Comisia de la Veneţia.

În sesizarea către CCR, Klaus Iohannis subliniază că a formulat o cerere de reexaminare privind legea care modifică și completează actul normativ privind organizarea judiciară. Motivele de reexaminare, structurate în 19 puncte şi dezvoltate pe 27 de pagini, vizau atât aspecte ce ţin de necesitatea reglementării ori de modul în care dispoziţiile nou introduse se integrează în sistemul normativ, cât şi respectarea normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.  

"Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea dedusă controlului de constituţionalitate în ziua de 18 iunie (în această zi, legea în cauză fiind repartizată de către Biroul permanent Comisiei juridice, care a întocmit raportul; în aceeaşi zi, legea a fost înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, care după ce a adoptat-o a transmis-o Senatului, spre dezbatere şi adoptare). Cu aceeaşi celeritate, Senatul, în calitate de Cameră decizională, două zile mai târziu, a adoptat legea dedusă controlului de constituţionalitate în forma transmisă iniţial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare", se arată în sesizarea președintelui. 

"Deşi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului, nu rezultă care sunt raţiunile pentru care s-a ajuns la soluţia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese şi din dezbaterile plenului Camerei Deputaţilor. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate", se subliniază în document.  

Potrivit sesizării, Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea preşedintelui României, precum şi pe cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor şi coerenţa reglementării. În acest context se impune a fi modificate chiar şi unele dispoziţii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare, dar care sunt în mod indisolubil legate de acestea. 

"De asemenea, întrucât cererea de reexaminare nu este obligatorie pentru Parlament, spre deosebire de decizia de neconstituţionalitate, în cazul în care Parlamentul o respinge sau o admite în parte, nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate dispoziţiile legale nereexaminate, şi anume cele care nu au suferit niciun eveniment legislativ în procedura de reexaminare. Prin urmare, indiferent că o cerere de reexaminare a fost admisă/admisă în parte/respinsă, pot forma obiectul controlului a priori de constituţionalitate numai dispoziţiile legale supuse unor intervenţii legislative în procedura de reexaminare, precum şi procedura de adoptare a legii în urma cererii de reexaminare, cu titlu exemplificativ, reţinându-se cvorumul de şedinţă, majoritatea de vot sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului", se mai arată în sesizare.  

În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, adaugă sursa citată, după cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de şeful statului implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/raţiunile/textele cuprinse prin însăşi această cerere.  

Potrivit preşedintelui, este important ca Parlamentul să realizeze o veritabilă reexaminare prin contrapunerea unor motive, având în vedere că, potrivit noii jurisprudenţe, sesizarea Curţii Constituţionale pentru motive de neconstituţionalitate intrinsecă asupra dispoziţiilor legale cuprinse în forma iniţială a legii, anterioare cererii de reexaminare, ar fi inadmisibilă.


Citeste mai multe despre   


















870 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Cine judeca? (Joi, 12 iulie 2018, 9:47)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Dorneanu? Lazaroiu? Enache? Pivnicieru? Varga? Toti sunt niste slugi ale gruparilor de hoti numite psd-alde-udmr,


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version