Nasterea copiilor romani din Spania a determinat aparitia unui nou tip de migratie, cea a bunicilor, se arata intr-un studiu realizat de Fundatia Soros Romania.

Informatia pe scurt:

• migratia bunicilor e un fenomen aparut in ultimii ani
• copiii care au parintii plecati reprezinta un grup vulnerabil aflat in situatie de risc
• consecintele negative asupra copiilor sunt, in primul rand, la nivel psihologic
• rezultatele scolare ale copilului sunt afectate de plecarea parintilor
  
• institutiile statului sunt obligate sa rezolve problema  sau sa limiteze fenomenul
  

Potrivit documentului realizat in cadrul programului "Migratie si dezvoltare", nasterea unui copil in familiile romanilor emigranti a determinat aparitia unei noi migratii, cea a persoanelor de peste 50 de ani care nu merg in Spania pentru a munci ci pentru a avea grija de nepoti.

Studiul precizeaza ca "acest lucru se intampla si in cazul copiilor ceva mai mari (nascuti in Spania sau adusi din Romania)". Autorii studiului sustin ca "bunicii (mai ales bunicile) stau de obicei cateva luni, se intorc in tara, dupa care revin in Spania", nefiind inregistrati de catre autoritatile spaniole.

Efecte negative ale migratiei parintilor: scaderea interesului pentru scoala

Studiul a mai dezvaluit ca micutii cu parintii plecati in strainatate reprezinta un grup vulnerabil aflat in situatie de risc, principalele efecte negative ale migratiei parintilor fiind scaderea interesului pentru scoala sau intarzieri in dezvoltarea psihica.

Absenta parintilor nu actioneaza intotdeauna direct asupra copiilor, ci indirect, prin producerea unor efecte care conduc la despartirea familiei. O categorie de copii care sunt cei mai expusi riscurilor de diverse forme sunt cei care provin din familii destramate si, in special, atunci cand mama este cea care pleaca la munca in strainatate. În aceste situatii, este cel mai probabil sa se produca abandonul copiilor sau expunerea acestora la abuzuri din partea adultilor in grija carora raman.

Consecintele negative ale plecarii parintilor sunt resimtite de copii, in primul rand, in plan psihologic - dorul de parintele plecat poate avea drept consecinta un sentiment de insingurare a copilului pentru o anumita perioada de timp. Sentimentul de deprimare poate fi atenuat daca copilul a fost obisnuit sa traiasca intr-o famile extinsa. De asemenea, lipsa interesului pentru scoala si pentru preocuparile extrascolare poate fi o consecinta directa a absentei parintilor, insa interesul scazut pentru performanta scolara nu poate fi explicat doar printr-un singur factor cauzal.

Copilul cu parinti plecati e lipsit de afectivitate parentala

O consecinta directa a migratiei parintilor este cea a privarii copilului de afectivitatea parentala si de supravegherea necesara dezvoltarii normale a acestuia. În conditiile plecarii parintilor pe perioade mai lungi si a ramanerii copiilor in grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emotional si educativ, aceste doua consecinte pot produce la randul lor efecte negative in ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea psihica a copilului, implicarea in activitati scolare si rezultatele acestora, angrenarea lor in comportamente deviante sau neconcordante cu varsta copiilor si supunerea la exploatare sau abuzuri de alta natura.

Analizele prezentate de Fundatia Soros au aratat ca plecarea a cel putin unuia dintre parinti in strainatate este asociata cu rezultate scolare mai slabe in randul copiilor ramasi acasa, decat in cel al copiilor fara parinti emigranti. Dar aceasta performanta scolara mai slaba este cauzata, aproape in totalitate, de statutul socio-profesional in medie mai scazut al acestor familii (parinti cu un nivel mediu de educatie) si de structura lor (parintii sunt separati, divortati sau vaduvi).

Copiii cu ambii parinti plecati in strainatate sunt cei mai dezavantajati, din punctul de vedere al rezultatelor scolare. Astfel, cercetarile au relevat faptul ca lipsa ambilor parinti produce un efect negativ asupra rezultatelor scolare in plus fata de orice alte efecte negative ale statutului social scazut sau ale structurii destramate a familiei.

Rezultatele anchetei indica faptul ca din doi copii care provin din medii socio-economice identice, cel care are ambii parinti plecati in strainatate va avea rezultate scolare mai slabe. Totodata, s-a constatat ca efectul dotarii materiale mai bune a copiilor cu parintii plecati nu este la fel de mare ca cel din grupul de copii fara parinti emigranti.

Cercetarea calitativa s-a desfasurat pe baza de interviuri cu rudele care au grija de copii, cu asistentul social, directorul scolii, politistul de proximitate si cu preotul in localitati din Timis, Satu-Mare, Dambovita si Neamt. Culegerea si introducerea datelor pentru sondaj au fost asigurate de The Gallup Organization Romania.

Potrivit studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", dat publicitatii de Fundatia Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, la sfarsitul lunii iunie. Din acestia, 80.000 aveau doar tatal plecat, 55.000 aveau doar mama plecata, iar in cazul a 35.000 dintre ei atat mama cat si tatal erau plecati la munca in strainatate, copiii ramanand in ingrijirea familiei restranse sau a altor persoane.