​​Camera Deputaților va dezbate luni, ora 16.00, proiectul care stabilește măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Liderul PSD, Liviu Dragnea a atras atenția că cel mai mare risc pentru România ar fi ca gazele doar să tranziteze țara și să ajute doar la dezvoltarea altor state, scrie Mediafax.

Foraj Marea NeagraFoto: AGERPRES

Camera Deputaților este for decizional pentru proiect de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

Inițiativa legislativă, adoptată de Senat pe 12 februarie, reglementează modul de implementare a operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri referitoare la perimetre petroliere offshore.

"Proiectul de lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM", se arată în articolul 1, alineatul 1 al proiectului adoptat de senatori.

Referitor la reglementările care vizează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat, pe 3 iulie, că cel mai important lucru este ca producția să fie folosită pentru reindustrializarea României. Liderul social-democrat a adăugat că riscul cel mai mare ar fi ca gazele doar să tranziteze țara și să ajute alte state în dezvoltare.

"Primul set de concluzii îl va trage Comisia de industrii, au cerut puncte de vedere și de la Comisia de buget și administrație publică, sunt două obiective care trebuie avute în vedere. Cele două obiective, și colegii din comisie caută echilibrul cel mai bun între interesul strategic de a se demara ]n mod efectiv exploatările de gaze naturale din perimetrele din Marea Neagră din offshore şi dorinţa legitimă a României, pe de o parte, de a avea câştiguri financiare. Dar, pe de altă parte, ceea ce nu prea s-a discutat în spaţiul public şi care mi se pare la fel de important sau poate cel mai important, ca o parte importantă din producţia de gaze naturale din Marea Neagră să fie folosită pentru reindustrializarea României şi pentru dezvoltarea economică. Cel mai mare risc pentru ţara noastră ar fi ca, deşi avem aceste resurse naturale bogate, ele doar să tranziteze România şi să contribuie la dezvoltarea economică a altor ţări, începând cu Ungaria şi aşa mai departe. Şi atunci cred că cea mai importantă miză este cât, în primul rând să nu fie zero, cum se solicita", a afirmat președintele PSD, Liviu Dragnea.

Acesta a adăugat că nu va susține niciodată ca toate resursele de gaze naturale din Marea Neagră să fie vândute în afara României, doar în baza unor "contracte bilaterale".

"Am transmis colegilor din Comisie că eu, personal, nu voi susţine niciodată ca toate gazele din Marea Neagră să fie vândute doar pe contracte bilaterale în afara ţării. Aşa ceva nu poate accepta nicio ţară normală. Atunci, marea miză este cât, ce procent din această producţie se vinde în mod transparent pe platformă pe bursă, pe platforma organizată în România, pentru a avea acces consumatorii din ţară şi pentru a contribui pentru aceste gaze din aceste perimetre şi din perimetrele care probabil vor mai apărea la dezvoltarea economică a ţării", a completat Dragnea.

Întrebat dacă procentele respective ar trebui specificate în proiect, liderul PSD a răspuns: "Există în Legea petrolului".

Legea de aprobare a OG 7/2013, privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, figurează pe ordinea de zi a plenului de luni al Camerei Deputaților.

Legea prevedea impozit de 60% asupra veniturilor operatorilor economici care au rezultat din dereglementarea preţului la gazele naturale, însă actul a fost întors în Parlament de către președintele Klaus Iohannis, în iulie 2017, pe motiv că "date fiind rațiunile specifice, cu caracter temporar și extraordinar ale introducerii acestui impozit, considerăm că reglementarea lui ar trebui să urmeze același caracter temporar. Luând în considerare importanța deosebită a cadrului de reglementare pentru performanța sectorului de petrol și gaze, considerăm că este esențială definirea unui cadru fiscal și legislativ predictibil și stabil, propice creării unor planuri de afaceri pe termen lung, pentru continuarea investițiilor curente și stimularea de noi investiții. De asemenea, pentru îndeplinirea obiectivelor de natură socială, considerăm necesar ca această lege să prevadă un mecanism transparent, în baza principiului echivalării între impozitare și protecția consumatorului vulnerabil".

În forma actuală, proiectul de lege nu mai prevede procentul de supraimpozitare.

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susținând că este necesară menținerea presiunilor asupra României pentru ca țara noastră să înceapă extracția de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmații cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaționale la adresa țărilor din regiune care își încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România și Croația drept exemple în acest sens, potrivit MTI.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a luat notă cu preocupare de declarațiile ministrului Afacerilor Externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională, și a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, în legătură cu motivația acestor opinii.

Semnale au venit și din partea SUA cu privire la această problemă, fiind cerută exploatarea gazelor. Departamentul de Stat american precizează că gazele naturale din zona românească a Mării Negre reprezintă o sursă promițătoare de energie, dar încă neexploatată, care ar consolida piețele și securitatea energetică din regiune, menționând că SUA urmăresc cu interes evoluțiile privind această situație.