Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost atacată, din nou, la Curtea Constituțională a României de către președintele Klaus Iohannis care acuză Parlamentul că a respins solicitarea sa de reexaminare a actului normativ fără să argumenteze în vreun fel decizia, încălcând astfel principiul constituțional al colaborării loiale stipulat chiar în jurisprudența CCR.

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost transmisă de către Parlament președintelui României în vederea promulgării la data de 29 iunie 2018. În opinia noastră, legea menționată a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 77 alin. (2), art. 64 și 147 alin. (4) din Constituție. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată și cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituție, se arată în sesizarea de neconstituționalitate, publicată vineri de Administrația Prezidențială.

În aplicarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituție, la data de 22 iunie a.c. peședintele a formulat o cerere de reexaminare cu privire la Legea în cauză. Motivele de reexaminare vizau aspecte referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și afectarea rolului constituțional al acestuia, de garant al independenței justiției, la exercitarea mandatului de membru al acestei autorități publice, precum și la funcționarea Inspecției Judiciare. Totodată, prin cererea de reexaminare era semnalată existența unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispoziții inexistente în conținutul Legii nr. 317/2004, a unor dispoziții neclare și/sau necorelate între ele și chiar a unor paralelisme legislative, toate vizând necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerența actului normativ.

Camera Deputaților și Senatul au reexaminat legea dedusă controlului de constituționalitate în doar două zile și au transmis Președinției legea în forma trimisă inițial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare.

Deși motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezultă care sunt rațiunile pentru care s-a ajuns la soluția respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese și din dezbaterile plenului Camerei Deputaților. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate.

Or, Curtea Constituțională a stabilit că ”relația dintre Președintele României și Parlament este caracterizată printr-un dialog constituțional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorități trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituțional”.

Așadar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, întregul mecanism constituțional al reexaminării este guvernat de principiul colaborării loiale dintre Președinte și Parlament. Aplicat la dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție, principiul constituțional al colaborării loiale dintre cele două autorități implică din partea președintelui obligația de a formula o singură dată o asemenea solicitare către Parlament, precum și necesitatea ca această cerere să fie motivată în substanțialitatea sa. La rândul său, Parlamentul are obligația de a dezbate legea în limitele cererii de reexaminare, analizând rând pe rând motivele invocate de președinte, analiză ce se va realiza cu respectarea normelor constituționale și regulamentare aplicabile procedurii de legiferare. Legislativul este liber să decidă admiterea sau respingerea cererii de reexaminare, dar motivat, mai arată Administrația Prezidențială.