Proiectul de modificare a Codului penal, votat astăzi în Senat. Cele mai importante modificări

de I.B.     HotNews.ro
Marţi, 3 iulie 2018, 6:50 Actualitate | Esenţial


Plenul Senatului
Foto: Hotnews

Proiectul de modificare a Codului penal va fi votat marţi în plenul Senatului, în calitate de primă cameră sesizată. Votul final va fi dat de Camera Deputaţilor.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat, luni, modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II, potrivit news.ro.

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate. Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, luni, că numeroase dosare vor fi închise ca urmare a intervenirii prescripţiei.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat luni, cu 15 voturi "pentru" şi 7 voturi "împotrivă", raportul la proiectul de lege privind modificarea Codului penal.


Cele mai importante modificări aduse Codului penal

Comisia a adoptat modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.

În forma iniţiată de Ministerul Justiţiei, după care PSD şi-a creat propriul amendament, spune că: ”Fapta fucţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini pana la gradul II inclusiv, un folos patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime  nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul Ministerului Justiţiei adoptat de Comisie.

Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal".

“Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos încălcându-şi obligaţiile de serviciu cu reglementare prin lege ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă a guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare da 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării drepturilor de a ocua o funcţie publică”, se arată în propunerea formulată de PNL pentru modificarea alineatului 1 al articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu.

De asemenea, propunerea USR voia ca, pe lângă închisoarea de la 2 la 7 ani, să îi fie interzisă persoanei acuzate de abuz în serviciu şi dreptul de a ocupa o funcţie publică. “Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau a ordonanţe de urgenţă şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juriidce se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

"Fapta funcţionarului public care, cu scopul de a obţine pentru sine sau pentru soţ, rudă sau afin de până la gradul II inclsiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, şi prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplineşte elementul constitutiv al altei infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR de modificare a infracţiunii.

Deputatul UDMR Marton Arpad a propus şi modificarea alineatelor 2 şi 3 din articolul 297, astfel:  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu intenţie prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, îngrădeşte exercitarea  unui drept ale unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, reglie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere. vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie cu HIV SIDA”.

Totodată, la alineatul 3, UDMR a propus ca dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 să nu se aplice în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Abrogarea articolului 297 privind abuzul în serviciu a fost fost supusă la vot, iar iniţiatoarea propunerii, deputatul PSD Oana Florea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea au votat "pentru".

Din totalul de 31 de amendamente, 30 au fost respinse prin vot.

De asemenea Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern.

Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi "pentru", 7 voturi "împotrivă" şi o abţinere.

În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.

”(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”, prevede amendamentul adoptat. 

Comisia specială a mai decis abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu. Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi "pentru" şi două abţineri. De asemenea, opoziţia a cerut să se renunţe la abrogare, însă solicitarea a fost respinsă de majoritatea membrilor comisiei.

"Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, aborgată de Comisie.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis, luni, modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Comisia a modificat şi termenele de prescripţie, printr-un amendament al senatorului ALDE Steluţa Cătăniciu.
 
Alineatul (1) al articolului 154 a fost modificat astfel: „(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda”.
 
De asemenea, la propunerea Ministerului Justiţiei, comisia a modificat şi articolul 112 indice 1 privind confiscarea extinsă: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa  prevăzută   de  lege   este  închisoarea   de  4   ani  sau  mai   mare,   instanţa   îşi  formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.

Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.

Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei. 

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie. 

Săptămâna trecută, comisia a decis că fostul soţ este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. 

PSD-ALDE a propus şi abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se referă la funcţionarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că definiţia actuală a funcţionarului public ajută multe ONG-uri să aibă acest statut. “De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal. Astfel, un funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:  a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma iniţială.

Peste 4.700 de dosare vor fi închise în cazul în care vor intra în vigoare modificările Codurilor penale, a declarat, în urmă cu o săptămână, şi procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

DNA: Procurorii vor fi obligaţi să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, luni, că modificările Codului penal ”aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege”, o largă categorie de fapte fiind dezincriminate.

”Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justiţiei ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală şi care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege. Consecinţa ar fi aceea că procurorii vor fi obligaţi să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei”, susţin procurorii DNA.

Potrivit DNA, în cursul anului 2017, procurorii au dispus trimiterea în judecată a unor inculpaţi pentru săvârşirea a 215 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

”Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obţinerea unui folos personal, astfel încât includerea condiţiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluţii de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanţa pentru săvârşirea acestei infracţiuni, inclusiv în situaţiile unde s-au dispus deja condamnări definitive. Similar, vor fi adoptate soluţii de clasare în dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Astfel, indiferent de gravitatea încălcării legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele funcţionarilor publici nu vor mai atrage răspunderea penală”, se arată în comunicatul DNA.

Potrivit DNA, spre exemplu, ”fapta funcţionarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziţie publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcţionarul acţionează cu intenţia de a încălca legea şi chiar dacă aceste fapte pot produce consecinţe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, aşa cum există numeroase exemple în practica judiciară”.

De asemenea, aceştia afirmă că cerinţa ca prejudiciul să fi fost constatat în mod definitiv prin act al organului competent restrânge şi mai mult sfera potenţială de aplicare a infracţiunii şi încalcă mai multe prevederi constituţionale.

În plus, potrivit sursei citate, reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracţiune va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.

Peste 4.700 de dosare vor fi închise în cazul în care vor intra în vigoare modificările Codurilor penale, a declarat, în urmă cu o săptămână, şi procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.




















1573 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version