Europarlamentarul Monica Macovei spune că propunerea înaintată de ministrul Justiției Tudorel Toader privind redefinirea abuzului în serviciu urmărește să-l scape pe Liviu Dragnea de dosarul angajărilor fictive în care a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Fostul ministru al justiției mai susține că infracțiunea este practic desființată și de aceste modificări vor beneficia toți cei care fură din banii publici.

Monica MacoveiFoto: Facebook / Monica Macovei

”Tudorel Toader, încă ministru al Justiției, deși a arătat că este doar avocatul infractorilor, propune redefinirea abuzului în serviciu ca să scape Dragnea și de dosar. Și să scape toți cei care jefuiesc banii publici, banii noștri”, a semnalat Macovei, pe pagina sa de Facebook. .

Macovei explică de ce abuzul în serviciu este desființat prin modificările discutate în Comisia Iordache:

  • când funcționarul public încalcă legea pentru a obține foloase pentru partidul pe care îl conduce sau din care face parte, sau pentru prietenii lui politici, nu mai este abuz în serviciu. Furați la liber pentru partid și pentru prieteni!
  • “nu îndeplinește” este schimbat cu “refuză să îndeplinească. Or, este o diferență. Dacă nu faci ceva din fișa postului, “nu îndeplinești”. Ca “să refuzi” trebuie să existe un ordin scris pe care îl refuzi. Mai dispare o bucată din abuz!
  • cel mai grav: s-a limitat abuzul numai la “încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern”. Legea achizițiilor publice, de exemplu, se pune în aplicare prin HG sau prin ordin de ministru sau conducător al instituțiilor lor publice. Altfel, legea rămâne pe hârtie și nu mai facem nicio achiziție publică ori o facem cum vrem noi, că “noi putem”, fără reguli și cu caiete de sarcini cu destinație clară: firma X! Or, caietul de sarcini, termenele, varianta aleasă de ministrul X pentru o licitație (cerere cu ofertă, etc), prețul minim, toate sunt în hotărâri de guvern sau ordine care reglementează fiecare licitație în parte. Decizia CCR nu trebuie citită cu ochelari de cal! Ci cu ochii celui care știe că legea licitațiilor publice poate fi aplicată numai prin hotărâre de guvern și ordine, pentru că altfel nu faci nimic dacă licitațiile sunt trucate. Legislația secundară care aplică orice lege, ordonanță, ordonanță de urgență este implicită în textul CCR, pentru că altfel nu se poate. Altfel, ar fi o abrogare totală a abuzului în serviciu, ceea ce CCR nu a făcut.

Ce propune MJ pentru modificarea articolului 297 privind abuzul în serviciu: "Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei personae fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă."

Ce prevede acum codul penal la art. 297: Art. 297 Abuzul în serviciu (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.