Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat, se arată într-o decizie a Curții Constituționale din 2012. Practic, are un rol de execuție, nu originar, cum este cel al președintelui României. Reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către președinte atunci cand consideră necesar, mai arată Curtea Constituțională. Reamintim că președintele Klaus Iohannis o acuza pe Viorica Dăncilă că nu a respectat Constituția când a pus în discuția Guvernului un memorandum "secret" legat de mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, fără consultarea președintelui.
În 2012, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat că fiind unul semiprezidential și că, potrivit art. 80 alin.(1) din Legea Fundamentală, președintele reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul.
"Acest text constituțional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urmă în politică să externă, practic să îi determine orientarea în planul relațiilor externe, țînând cont, desigur, de interesul național. O atare concepție este legitimată de caracterul reprezentativ al funcției, președintele fiind ales de cetățeni prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat", se arată în decizia Curții Constituțională.
De asemenea, se arată că, în planul politicii externe, primul-ministru are competență constituțională de a asigura realizarea politicii externe a țării [art.102 alin.(1) din Constituție], ceea ce înseamnă că în funcție de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este președintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile față de care statul s-a angajat.
"Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar", subliniază CCR.
Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.
Vezi aici și atașată decizia Curții Constituționale.
Președintele Klaus Iohannis i-a cerut joi demisia premierului Viorica Dăncilă, precizând că acesta nu a înțeles obligațiile ce îi revin conform jurământului depus la învestirea în funcție și nu face altceva decât să execute ordinele de partid.
"Săptămâna trecută în guvern s-a discutat un document secret. Aceasta a fost o mare greșeală pentru că în chestiuni de politică externă trebuia să fie consultat președintele lucru care nu s-a întâmplat. În Constituție, în toate deciziile CCR în practica politică din România se statuează și se știe că este nevoie în interesul României de o consultare constituțională între premier și președinte, este nevoie în interesul României și nu în interesul cuiva particular ca autoritățile să colaboreze loial. Aceste lucruri nu au fost înțelese de doamna Dăncilă. (...) Asta înseamnă nu doar că nu se respectă ad literam constituția, legile țării și principiul colaborării loiale, nevoia de consultare între președinte și premier, deciziile CCR toate acestea în interesul României. Dna Dăncilă a preferat să execute ordinele venite de la partid având în vederea acestea eu retrag încrederea doamnei Dăncilă".
Această declarație foarte dură a fost făcută după ce Viorica Dăncilă a anulat o întâlnire pe care trebuia să o aibă cu președintele Klaus Iohannis vineri, la ora 11.00. Dăncilă a refuzat pur și simplu să mai meargă la discuții, fără a motiva gestul său. Refuzul lui Dăncilă de a mai merge la Cotroceni este un gest fără precedent în relația cu șeful statului care anunțase că vrea să medieze relația dintre Guvern și BNR.
Decizia de a boicota discuțiile cu președintele vine însă pe fondul mai multor declarații conflictuale între cele două părți legate de vizita în Israel întreprinsă de premier și președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Liviu Dragnea.
Joi, Iohannis a spus că Dăncilă nu a reprezentat România și nu a avut niciun fel de mandat, în condițiile în care șeful statului este cel care coordonează politica externă a României. El a mai spus că este fără precedent ca un premier să plece într-o vizită oficială, fără să anunțe ce face acolo, Iohannis acuzând "secretomania" celor doi.
Discuțiile convocate de președinte vizau conflictul dintre guvern și BNR.
4
7
