Peste 500 de persoane au semnat o peţie online lansată joi de Universitatea din Bucureşti pentru "creşterea calităţii învăţământului superior" şi pentru "întărirea autonomiei universitare", urmând ca semnăturile strânse să fie trimise Comisiei Europeane şi tuturor instituţiilor europene cu atribuţii în educaţie şi cercetare, scrie news.ro.
Profesorii şi elevii UB au inclus în petiţie şi o serie de propuneri, începând cu elaborarea unor principii privind autonomia universitară la nivel european care să nu poată fi încălcate de autorităţile naţionale, crearea unui sistem european de clasificare a universităţilor care să asigure o ierarhizare obiectivă a programelor de studii pe domenii şi a universităţilor, până la înfiinţarea unui mecanism de finanţare din fonduri europene a evaluării externe încrucişate a universităţilor şi a programelor de studii din ţările membre ale UE şi încurajarea la nivel în înalt a alocării unor cuantumuri minimale din PIB, de către fiecare stat membru UE.
"La fel cum, în democraţiile europene, independenţa justiţiei şi independenţa presei sunt adevărate bastioane pentru garantarea drepturilor şi a libertăţilor individuale, autonomia universitară este esenţială pentru ca generaţiile tinere, cetăţenii europeni şi elitele viitoare culturale, ştiinţifice, economice şi politice să fie formate într-un spirit liber, independent de ideologiile de partid, în acord cu valorile fundamentale continentale”, spun iniţiatorii petiţiei lansate joi, care până acum a fost semnată de peste 500 de persoane.
Iniţiatorii consideră că elitele politice au datoria de a promova şi de a susţine libertatea mediului universitar în educarea generaţiilor, iar mediul universitar trebuie "securizat” de controlul politic.
Universitatea din Bucureşti mai spune că în unele state foste comuniste s-a dezvoltat o oarecare dependenţă a universităţilor de controlul Guvernului, lucru care încalcă principiul autonomiei.
Profesorii şi elevii UB au inclus în petiţie şi o serie de propuneri, începând cu elaborarea unor principii privind autonomia universitară la nivel european care să nu poată fi încălcate de autorităţile naţionale, crearea unui sistem european de clasificare a universităţilor care să asigure o ierarhizare obiectivă a programelor de studii pe domenii şi a universităţilor, până la înfiinţarea unui mecanism de finanţare din fonduri europene a evaluării externe încrucişate a universităţilor şi a programelor de studii din ţările membre ale UE şi încurajarea, la nivel în înalt a alocării unor cuantumuri minimale din PIB, de către fiecare stat membru UE.
O altă măsură propusă este aceea a înfiinţării unui sistem de împrumuturi bancare pentru studenţii la învăţământul cu taxă, garantate din fonduri europene, iniţierea unor dezbateri privind includerea în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene a unor linii de finanţare distincte pentru creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului academic european, precum şi înfiinţarea, prin intermediul Eurostat, a unui sistem de monitorizare a traseelor ocupaţionale ale absolvenţilor de programe universitare din toate ţările UE, „pentru o mai bună adaptare a sistemelor de educaţie la piaţa europeană a muncii”.
Totodată, consideră UB, ar fi benefică iniţierea unor dezbateri pentru creşterea corelării dintre angajabilitatea - mobilitatea internaţională şi calificările din mediul superior.
"Universitatea din Bucureşti susţine o dezbatere amplă asupra acestor propuneri de măsuri, cu implicarea actorilor din educaţie şi cercetare la nivel naţional şi european, având ca obiectiv consolidarea ariei europene a educaţiei. Universitatea din Bucureşti va transmite acest apel, în numele tuturor acelora care aderă la principiile şi valorile enunţate în corpul acestuia, Preşedintelui Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker, Comisarului european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, dl Tibor Navracsics, Comisarului european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, dl Carlos Moedas, şi tuturor instituţiilor europene cu atribuţii în educaţie şi cercetare”, mai spune UB.
Ministerul Educaţiei a publicat recent repartiţia preliminară a locurilor bugetate din anul I pentru studii universitare de licenţă, pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, în anul universitar 2018 – 2019, ceea ce a creat nemulţumiri. Toate universităţile din Consorţiul Universitaria, care a criticat de mai multe ori derapajele guvernelor PSD, primesc din septembrie mai puţini bani de la stat pentru licenţă.
Universitatea din Bucureşti va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I, cu 60 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti va avea 40 de locuri, cu 43 de locuri mai puţine decât anul trecut, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va avea 4.790 de locuri, cu 29 de locuri mai puţine decât anul trecut, în timp ce Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi va avea 3.400 de locuri bugetate, cu 25 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) va avea 2.750 de locuri, cu 20 de locuri mai puţine decât anul trecut, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA) - 735 de locuri, cu 15 locuri mai puţine decât anul trecut.
Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat că va da în judecată Ministerul Educaţiei pentru că a redus numărul locurilor bugetate şi a vorbit despre "triumful mediocrităţii şi al găştilor politice", afirmând că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018-2019 la toate cele trei studii de licenţă şi că aceasta va afecta foarte mult Universitatea Bucureşti.
La doctorat, spunea Mircea Dumitru, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă - 5,4 milioane de lei. El afirmă, ironic, că le va recomanda studenţilor să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare sau la ingineria motostivuitoarelor, "fără ifose de ştiinţe umaniste”, adăugând că, oricum, pentru a conduce România au nevoie doar de o diplomă de inginer "luată de la universităţi de anticameră politică”.
În replică, Ministerul Educaţiei a acuzat Universitatea Bucureşti că dezvoltă programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi, spunând că este "surprinzător" că ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul "grad de încredere ridicat”.
0
0
