Legea privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, a decis, joi, Curtea Constituţională a României (CCR), care a admis o obiecţie de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Judecătorii de la Curtea ConstituționalăFoto: AGERPRES

Potrivit unui comunicat transmis joi şi citat de Agerpres, plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

"În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar sunt neconstituţionale. În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, ce reiese din prevederile art.61 alin.(2) din Constituţie", se precizează în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, deoarece ar încălca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.

Preşedintele a mai arătat că au fost încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei. Totodată, şeful statului a precizat că articolul II din legea supusă controlului, care vizează actualizarea pensiilor de serviciu, instituie "un privilegiu nejustificat obiectiv şi raţional pentru funcţionarii publici parlamentari şi, implicit, pentru personalul asimilat acestora faţă de alte categorii de personal menţionate chiar în OUG 59/2017, categorii ce beneficiază de pensie de serviciu".