Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis partial, marti, sesizarea PNL si USR privind imunitatea judecatorilor constitutionali, in sensul ca nu vor beneficia de imunitate in ceea ce priveste urmarirea penala, insa este nevoie de votul a doua treimi dintre membrii institutiei in cazul retinerii, arestarii sau perchezitiei judecatorilor, informeaza Agerpres.
"Am admis partial exceptia de neconstitutionalitate, declarand urmatoarele texte neconstitutionale: in primul rand, sintagma 'urmarirea penala', ceea ce inseamna ca nu vom beneficia de acea imunitate (...). Asemenea parlamentarilor, urmarirea penala se va putea face. Au ramas retinerea, arestarea, perchezitia", a declarat presedintele CCR, Valer Dorneanu.
Scopul crearii unei protectii speciale a unor functii publice este de a impiedica eventuale abuzuri, nu de a impiedica urmarirea penala, se arata in decizia Curtii.
CCR precizeaza, intr-un comunicat, ca a admis cu majoritate de voturi obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii 47/1992, referitoare la sintagmele "urmarirea penala" si "la cererea ministrului Justitiei", sunt neconstitutionale.
"Curtea a constatat ca introducerea unei terte autoritati in procedura de ridicare a imunitatii, parte componenta a puterii executive, care nu are nicio competenta cu privire la aspectele de natura procesual penala cercetate si sesizate, contravine nu numai prerogativelor constitutionale ale Ministerului Public si, implicit, principiului separatiei puterilor in stat, ci si, prin consecintele pe care dreptul de veto pe care ministrul Justitiei il poate exercita potrivit legii, deturneaza insasi institutia imunitatii. Astfel, scopul crearii unei protectii speciale a unor functii publice este acela de a impiedica eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia publica, iar nu de a impiedica cercetarea penala, desfasurata cu respectarea prevederilor legale", se arata in comunicat.
In consecinta, s-a constatat ca norma care prevede ca ministrul Justitiei este titularul cererii de incuviintare a masurilor procesual penale care vizeaza un judecator al CCR contravine prevederilor constitutionale.
Curtea a analizat, totodata, in ce masura imunitatea creata de legiuitor, prin sfera sa de intindere, nu constituie un privilegiu pentru categoria functiei publice pentru care este adoptata.
"Intrucat egalitatea in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, aplicarea unui tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. Or, in situatia de fata, optiunea legiuitorului pentru largirea sferei de incidenta a inviolabilitatii judecatorului constitutional cu privire la masura procesuala a inceperii urmaririi penale apare ca un demers fara o justificare rationala, obiectiva si rezonabila, si care da nastere unui privilegiu", se precizeaza in comunicat.
Conform aceleiasi surse, statutul si independenta judecatorului Curtii Constitutionale "nu pot fi invocate drept criterii obiective si rezonabile care sa justifice crearea unui regim juridic privilegiat al acestei magistraturi" din punct de vedere al imunitatii, ci, dimpotriva, "obliga la justa si echitabila aplicare a formelor de protectie a mandatului constitutional".
In consecinta, Curtea a retinut ca sintagma "urmarire penala" din cuprinsul legii analizate incalca prevederile art. 16 alin. (1) si art. 124 alin. (1) si (2) din Constitutie.
CCR mai anunta ca a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor care reglementeaza posibilitatea innoirii in functie, cu un mandat de 9 ani, a judecatorului care a detinut deja un mandat corespunzator restului de mandat al unui alt judecator.
"Trimiterea pe care norma constitutionala a art. 142 alin. (5) o face la Legea nr. 47/1992, folosind sintagma 'in conditiile prevazute de legea organica a Curtii', vizeaza exclusiv reglementarea procedurii pe care autoritatile implicate in procesul de innoire a Curtii au obligatia sa o urmeze (cuprinse, in prezent, in art. 68 alin. (1) si (2) din lege) si nicidecum eludarea interdictiei prevazute de art. 142 alin. (2) teza a treia din Constitutie cu privire la prelungirea sau innoirea mandatului unui judecator constitutional", se mentioneaza in comunicatul CCR.
Curtea a decis, totodata, sa respinga ca neintemeiate celelalte critici privind Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. CCR precizeaza ca, in fundamentarea solutiilor pronuntate, a luat in considerare si recomandarile Comisiei de la Venetia
1
2
