Judecatorii Daniel Morar si Stefan Minea arata, intr-o opinie separata la motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins obiectia de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse Legii 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor publice, ca actul normativ nu va produce niciodata efecte juridice, intrucat termenul interdictiilor pe care le ridica a expirat inainte de intrarea in vigoare, relateaza Agerpres.

Obiectia de neconstitutionalitate a vizat dispozitiile legii care prevad ca "interdictiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator si/sau deputat in oricare dintre mandatele cuprinse in perioada 2007 - 2013, (...) pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de Agentia Nationala de Integritate si care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in exercitarea oricaruia dintre mandatele de senator si/sau deputat in perioada 2007 - 2013, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, inceteaza de drept".

"Constatam ca, data fiind sfera de incidenta temporala a legii supuse controlului de constitutionalitate, odata intrata in vigoare, aceasta nu va produce niciun efect juridic. Potrivit dispozitiilor art. 251, introduse prin legea criticata, masura de clementa se aplica interdictiilor aplicate (...) pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de Agentia Nationala de Integritate, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 219/2013 (...). Legea nr. 219/2013 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 411 din 8 iulie 2013 si a intrat in vigoare, potrivit art.78 din Constitutie, la trei zile de la data publicarii (...). Asadar, conflictul de interese despre care face vorbire legea supusa controlului de constitutionalitate trebuie sa fi fost constatat, iar interdictia aplicata, pana la data de 12 iulie 2013, printr-un raport de evaluare definitiv sau printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de confirmare a raportului, de la data ramanerii definitive a acestor acte incepand sa curga termenul de 3 ani in care opereaza interdictia de a ocupa o functie publica", se arata in documentul publicat, miercuri, in Monitorul Oficial.

In opinia semnatarilor opiniei separate, intrucat starea de conflict de interese trebuie sa fi fost constatata pana cel tarziu la data de 12 iulie 2013, interdictia prevazuta de lege opereaza pana cel tarziu pe 12 iulie 2016.

"Or, in conditiile in care legea supusa controlului va intra in vigoare in cursul anului 2018, este evident ca aceasta nu va produce niciun efect asupra interdictiilor prevazute in ipoteza normei, intrucat termenul de trei ani al interdictiilor a expirat, astfel ca acestea au incetat de drept cel mai tarziu la data de 12 iulie 2016. Avand in vedere aceasta imprejurare, nu putem decat sa constatam ca actul normativ adoptat de Parlament si validat de Curtea Constitutionala nu va produce niciodata efecte juridice, astfel ca acesta incalca si prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie", se mai mentioneaza in opinia separata.

Curtea Constitutionala a respins pe 1 februarie, cu majoritate de voturi, obiectia formulata in cadrul controlului anterior promulgarii cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

"In prealabil analizei sale, Curtea a constatat ca legea criticata vizeaza, in mod exclusiv, materia extrapenala a conflictului de interese, neavand nicio incidenta asupra hotararilor judecatoresti pronuntate in materie penala cu privire la infractiunea de conflict de interese prevazuta de art. 253 indice 1 din Codul penal din 1969 sau art. 301 din noul Cod penal, dupa caz", preciza CCR.

Curtea a statuat ca legea criticata reglementeaza aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale ANI in domeniul conflictelor de interese, drept pentru care se adopta ca lege organica. Analizand parcursul legislativ al actului normativ, s-a constatat ca a fost adoptat ca lege organica atat de Camera Deputatilor, cat si de Senat.

"Prin urmare, au fost respectate prevederile constitutionale ale art. 75 alin. (1) teza intai din Constitutie referitoare la ordinea sesizarii Camerelor si art. 117 alin. (3) referitoare la natura legii. De altfel, atat Legea nr. 144/2007, cat si Legea nr. 176/2010 au fost adoptate ca legi organice, in aceeasi ordine a sesizarii Camerelor Parlamentului, ceea ce denota consecventa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare", mentiona CCR.

CCR a mai constatat ca incetarea de drept a interdictiei de a mai ocupa o functie publica aplicata deputatului sau senatorului pe o perioada de trei ani nu anuleaza interdictia, ci doar inlatura efectele acesteia pentru viitor.

"Interdictiile ale caror efecte juridice, in mod obiectiv, s-au consumat in timp raman valabile, subiectele de drept neputand invoca legea criticata pentru situatii trecute. Ca atare, legea examinata se refera numai la acele interdictii ale caror efecte juridice continua sa se produca, urmand ca acestea sa inceteze de drept, prin vointa legiuitorului, de la data intrarii in vigoare a legii", argumenteaza instanta constitutionala.

CCR a mai retinut ca legea criticata nu pune in discutie hotararile judecatoresti pronuntate in domeniul conflictului de interese "privit ca ilicit administrativ".