Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania" solicita Presedintelui Romaniei si Parlamentului Romaniei consultarea Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) asupra unor "aspecte curente" vizand modificarea in Romania a "legilor justitiei".

Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania" a transmis presedintelui Romaniei si presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor o solicitare motivata privind consultarea Comisiei de la Venetia privind modificarile aduse legilor justitiei, motivand ca "dezbaterea parlamentara desfasurata cu privire la proiectele de lege mentionate a ignorat punctul de vedere covarsitor majoritar al magistraturii si avizele consecutive negative emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii", in pofida recomandarilor raportului MCV ca Guvernul si Parlamentul "sa tina seama in mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa".

Judecatorii amintesc si de faptul ca secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, i-a trimis o scrisoare presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, in care i-a sugerat sa sesizeze Comisia de la Venetia a CoE in privinta reformelor legislative din justitie adoptate de Parlamentul de la Bucuresti, aratand ca "o opinie din partea Comisiei de la Venetia ar aduce claritate in ce priveste compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept."

Mai departe, judecatorii au facut o lista de texte legislative sau decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei care necesita "un aviz din partea Comisiei de la Venetia, fiind aspecte in care bunele practici constitutionale internationale pot ajuta legiuitorul din Romania in gasirea unor solutii legislative acceptabile intr-un stat de drept".

Acestia considera ca ar trebui chestionata Comisia de la Venetia cu privire la aliniatul referitor la obligativitatea judecatorilor si procurorilor de a se abtine de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului si raspunsul CCR, intreband daca "pot fi justificate reglementarile legislative privind ingerintele absolute in libertatea de exprimare a magistratilor la adresa puterilor legislativa si executiva?"

Alte intrebari care, potrivit judecatorilor, ar trebui adresata Comisiei de la Venetia sunt: - "Sistemul de promovare nou introdus in magistratura din Romania, bazat exclusiv pe evaluarile conduitei si activitatii unui judecator sau procuror si axat pe criterii de apreciere subiective, poate fi conform criteriilor stabilite de Comisia de la Venetia?"

- "Conditiile necesare angajarii raspunderii materiale a magistratilor, nou introduse in privinta magistratilor din Romania, sunt compatibile cu standardele acceptate intr-un stat de drept ?"

- "Crearea unei sectiei speciale pentru cercetarea infractiunilor din justitie in cadrul PICCJ poate fi sustinuta, intr-un stat de drept, de necesitatea de a preveni ori combate fenomene infractionale (inexistente) la nivelul magistraturii?"

- "Conditiile impuse in materia incompatibilitatilor si interdictiilor magistratilor romani, extrem de restrictive, sunt compatibile cu standardele acceptate intr-un stat de drept si cu reglementarile majoritatii statelor membre in Consiliul Europei ?"

- "Mecanismul promovat pe Parlamentul Romaniei si interpretat de Curtea Constitutionala este de natura sa creeze un raport de echilibru intre puterile statului, prin prisma faptului ca decizia-cheie revine, in situatia numirilor in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT, ministrului justitiei? Reprezinta acesta un sistem mai robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt?"

-"Poate fi ingradit dreptul judecatorilor Curtii Constitutionale de a formula opinii separate si concurente? In caz afirmativ, aceasta cenzura poate fi dispusa de presedintele Curtii Constitutionale?"

- "Verificarea constitutionalitatii hotararilor judecatoresti de Curtea Constitutionala a Romaniei, organ special si specializat, aflat in afara sistemului

judiciar national, pe calea plangerii de neconstitutionalitate (asa cum Curtea Constitutionala a decis obligatoriu prin Decizia nr.377 din 31 mai 2017, prin care s-a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata cu privire la art.II si III din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.95/2016), este de natura sa afecteze fundamentele statului de drept, inclusiv dreptul la un proces echitabil?"

Vezi in caseta de documente solicitarile integrale ale judecatorilor.