Curtea Constitutionala: Notiunea de eroare judiciara trebuie interpretata atat in litera, cat si in spiritul Constitutiei (motivare)

de R.M.     HotNews.ro
Marţi, 27 februarie 2018, 20:10 Actualitate | Esenţial


Curtea Constitutionala
Foto: Curtea Constitutionala
Legiuitorul trebuie sa aiba in vedere ca notiunea de eroare judiciara sa fie interpretata atat in litera, cat si in spiritul Constitutiei, potrivit motivarii deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) cu privire la modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, transmite Agerpres.

"Definirea erorii judiciare trebuie sa fie clara, precisa si previzibila (...) si sa stabileasca justul raport care trebuie sa existe intre o eroare judiciara si o greseala de judecata. (...) Prin urmare, legiuitorul trebuie sa dea o definitie acestei notiuni care sa reflecte caracterul sau de abatere neobisnuita de la modul uzual de desfasurare a procedurilor judiciare sau de aplicare a normelor de drept substantial, raportandu-se, astfel, la greseli manifeste, indubitabile, incontestabile, crase, grosiere, absurde sau care au provocat concluzii faptice sau juridice ilogice sau irationale. (...) Totodata, legiuitorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca notiunea de eroare judiciara (...) este o notiune autonoma, ea trebuind interpretata atat in litera, cat si in spiritul Constitutiei", se arata in motivarea publicata marti pe site-ul CCR.

In opinia judecatorilor constitutionali, eroarea judiciara aduce in discutie caracterul defectuos al functionarii justitiei, in definirea ei trebuind sa se tina cont, pe langa intensitatea abaterii, de dezlegarea unei situatii litigioase contrar realitatii faptice sau juridice si de neregularitatea in privinta desfasurarii procedurii, ambele elemente fiind legate de ideea de vatamare a drepturilor si libertatilor fundamentale.

"Cu alte cuvinte, eroarea judiciara nu trebuie sa fie privita numai prin prisma pronuntarii unei hotarari judecatoresti gresite, contrare realitatii, ci si din
perspectiva modului de desfasurare a procedurii (lipsa de celeritate, amanari nejustificate, redactarea cu intarziere a hotararii). Aceasta ultima componenta este importanta pentru modul in care decurge procedura de judecata, mod care in sine poate provoca prejudicii iremediabile", se explica in motivare.

Curtea a mai retinut ca, pentru a putea fi calificata drept eroare judiciara, o abatere neobisnuita de la modul uzual de desfasurare a procedurilor judiciare sau de aplicare a normelor de drept, neremediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, trebuie sa aiba drept consecinta o vatamare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei.

"Avand in vedere cele de mai sus, se constata ca definitia erorii judiciare cuprinsa in art. I pct. 156 din lege este mult prea generica. Este evident ca printr-o gresita desfasurare a unei proceduri judiciare, chiar remediata in cadrul procedurii de judecata, per se se produce o vatamare a drepturilor/intereselor legitime ale unei persoane. Or, o asemenea definitie normativa nu se subsumeaza conceptului de eroare judiciara. Practic, din definitia data erorii judiciare, (...) statul va raspunde pentru orice neconformitate procedurala, indiferent de natura sau intensitatea acesteia", arata CCR.

Curtea a mai retinut ca, in vederea angajarii raspunderii statului pentru o eroare judiciara, aceasta trebuie sa fie constatata ca atare, iar, dupa repararea prejudiciului in aceasta maniera, statul are o actiune in regres impotriva judecatorului sau procurorului, daca acesta si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. CCR constata, totodata, ca din modul de formulare a textului de lege nu reiese faptul ca obligativitatea actiunii in regres se refera la ipotezele in care exista rea-credinta sau grava neglijenta.

"Ar rezulta ca magistratul ar fi chemat in judecata ori de cate ori statul 'pierde' un proces in conditiile art. 96 alin. (7), in temeiul raspunderii civile obiective. Or, desi actiunea de regres are in vedere raspunderea civila subiectiva, caracterul obligatoriu al actiunii statului, astfel cum aceasta este reglementata, nu lasa nicio marja de apreciere in privinta acestuia pentru a discerne daca sunt indeplinite criteriile prevazute pentru angajarea raspunderii civile subiective a judecatorilor/procurorilor", se precizeaza in motivare.

Cu privire la problema determinarii relei-credinte sau a gravei neglijente, Curtea constata ca definitiile din lege sunt de natura sa altereze sensul acestor termeni, ceea ce conduce, in mod direct, la afectarea art. 52 alin. (3) din Constitutie.

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este, in ansamblul sau, constitutionala in raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul CCR a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile mai multor articole din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si legea, in ansamblul sau, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Conform aceleiasi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. I pct. 77 (cu referire la art. 52 alin. (3)), pct. 108 (cu referire la art. 62 alin. (12) si (13)) si pct. 112 )(cu referire la art. 623) din acelasi act normativ.

Pe de alta parte, Plenul CCR a constatat ca mai multe articole din actul normativ, precum si sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii", "informare conforma", "precum si procedurile judiciare", "ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite", "precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei", "nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art. 5 si art. 8" si "functia de ministru al Justitiei", sunt neconstitutionale.

In comunicat se preciza ca mai multe decizii, printre care si cea privind constitutionalitatea legii in ansamblul sau, au fost luate cu majoritate de voturi, in cazul altor texte fiind inregistrata unanimitate de voturi.

















1380 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version