CCR a admis sesizarea presedintelui Iohannis asupra unei legi privind formarea profesionala, care modifica radical Legea educatiei: Este neconstitutionala in ansamblul sau

de N.O.     HotNews.ro
Marţi, 13 februarie 2018, 17:10 Actualitate | Esenţial


Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis, marti, sesizarea formulata de presedintele Klaus Iohannis privind Legea de aprobare a OUG 96/2016 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniile educatiei, cercetarii, formarii profesionale si sanatatii, constatand ca actul normativ este neconstitutional in ansamblul sau, relateaza News.ro. Presedintele a sesizat CCR dupa ce a trimis la reexaminare acest act normativ, care aduce modificari ample Legii educatiei nationale, seful statului spunand ca risca sa "creeze probleme in aplicare" si sa "afecteze calitatea invatamantului".

Curtea Constitutionala anunta ca a admis, cu unanimitate de voturi, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile pct.21 (cu referire la art.16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.75/2005) si pct.26 (cu referire la art.4 alin.(1) din Legea nr.288/2004) din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniile educatiei, cercetarii, formarii profesionale si sanatatii, precum si legea, in ansamblul sau, sunt neconstitutionale.

"Analizand forma legii trimise spre promulgare la data de 30 iunie 2017 si cea trimisa spre promulgare la 27 decembrie 2017, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de presedintele Romaniei, Curtea a constatat ca Parlamentul, in loc sa se mentina in limitele cererii de reexaminare, a dezbatut si adoptat o noua forma a legii, modificand si completand atat texte vizate prin cererea de reexaminare, cat si texte straine acesteia. Prin urmare, Parlamentul a nesocotit limitele cererii de reexaminare, drept pentru care Curtea a constatat ca legea, in ansamblul sau, incalca art.77 alin.(2) din Constitutie", motiveaza CCR.

Astfel, cu privire la art.I pct.21 din lege, Curtea a stabilit ca atributia Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) de a stabili regimul si principiile privind remunerarea membrilor, a personalului angajat, a evaluatorilor si colaboratorilor externi ai acestei agentii incalca dispozitiile constitutionale referitoare la rolul Parlamentului, intrucat stabilirea sistemului de salarizare in domeniul public este o atributie specifica a legiuitorului. Totodata, Curtea a retinut si caracterul deficitar al redactarii textului criticat, contrar cerintelor de calitate a legii. 

Cu privire la art.I pct.26, legat de organizarea studiilor universitare, CCR a stabilit ca acstea dubleaza continutul normativ al art.1 alin.(1) din Legea nr.288/2004, ceea ce constituie o incalcare a prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie in componenta sa privind calitatea legii.

Presedintele Iohannis a sesizat CCR asupra acestei legi in 4 ianuarie, aratand ca atat in cadrul dezbaterii initiale, cat si in cadrul reexaminarii, actul normativ a fost adoptat cu incalcarea dispozitiilor art. 75 si ale art. 77 alin. (2) din Constitutie, iar prin continutul normativ, legea mentionata incalca si dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie.

De altfel, in iulie 2017, presedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestei legi, de aprobare a OUG 96/2016 privind formarea profesionala a tinerilor si adultilor, care aduce modificari ample Legii educatiei nationale, apreciind ca risca sa "creeze probleme in aplicare" si sa "afecteze calitatea invatamantului".

"Unele dintre interventiile legislative aduse prin legea transmisa la promulgare sunt (...) de natura sa creeze probleme in aplicare si sa afecteze calitatea invatamantului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de catre Parlament", afirma Iohannis, in cererea de reexaminare a Legii de aprobare a OUG 96/2016.

Legea abroga articole din Legea educatiei referitoare la organizarea si functionarea invatamantului special si a invatamantului special integrat, urmand ca formele invatamantului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sa fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei Nationale. Presedintia a considerat ca aceasta solutie legislativa poate deveni un "pas inapoi" in ceea ce priveste integrarea acestor copii in sistemul educational de masa si poate "perpetua dificultatile lor in a accesa un invatamant de calitate".

Iohannis a criticat si dispozitiile care elimina posibilitatea Guvernului de a stabili prin HG numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati intr-un program de studii acreditat, fiind stabilit direct ca numarul de studenti raportat la numarul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1.

"Aceasta norma este arbitrara si necorelata cu capacitatea institutionala a universitatilor, putand afecta calitatea actului educational", se preciza in cerere.

O alta modificare se referea la posibilitatea ca senatul universitar sa poata infiinta duble specializari pentru formarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, prin alaturarea unor programe de studiu acreditate existente, iar Administratia Prezidentiala a atras atentia ca instituirea acestei reglementari, fara a se specifica daca aceste programe pot fi organizate pentru orice alaturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicarii normei.

"Textul nu precizeaza nici conditiile de acces la acest tip de programe si nici modalitatea prin care se verifica daca programele s-au adresat cu adevarat grupului tinta, si anume viitoarele cadre didactice. In lipsa unei reglementari clare si a dezvoltarii metodologiilor subsecvente, aceasta prevedere poate conduce la situatii care sa limiteze optiunea de cariera a absolventilor acestor programe", se mai arata in cererea de reexaminare.

Noua lege reglementa si acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Se mentioneaza posibilitatea eliberarii diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolventii programelor corespunzatoare de studii. "Consideram ca aceasta perspectiva legislativa cu privire la acordarea diplomelor este neclara sub aspectul ratiunilor ce justifica nevoia de reglementare si, totodata, nu este corelata cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor", se mai mentiona in cerere, precizandu-se si ca noile reglementari sunt incomplete, intrucat stabilesc diplome speciale doar pentru anumite specializari.

Presedintele Iohannis a criticat si noile prevederi cu privire la scolile doctorale. Noua lege instituie o optiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Institutie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), in detrimentul unei evaluari la nivel de program de studii doctorale sau de scoala doctorala. Cu toate acestea, referintele la aceste ultime doua niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este insa clarificata ordinea in care cele trei tipuri de evaluari ar urma sa fie parcurse de catre initiatorii unor astfel de programe/structuri, modul in care ele se vor desfasura sau distributia responsabilitatilor pentru organizarea acestor evaluari.

"IOSUD este o structura care se suprapune uneori cu cea a unei universitati comprehensive, fiind constituita dintr-un numar variabil de scoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la nivel de IOSUD mareste considerabil autonomia universitatilor, dar prezinta probleme in cazul universitatilor cu o diversitate ridicata a domeniilor in care functioneaza scolile doctorale, intrucat scade nivelul de control al calitatii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare", se arata in cerere.

Un articol al noii legi preciza ca, in privinta calitatatii de conducator de doctorat, ea este acordata prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

"Semnalam ca din formularea textului de lege nu rezulta cu claritate nici daca standardele elaborate de Ministerul Educatiei Nationale (MEN) pentru acordarea calitatii de conducator de doctorat sunt standardele minimale, nici daca standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare si vizeaza criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decat cele stabilite prin standardele MEN. In acest caz, pentru a respecta ratiunea legii, conform careia calitatea de conducator de doctorat se acorda prin ordinul MEN si nu prin decizia senatelor universitare, consideram ca din lege textul ar trebui sa rezulte cu claritate faptul ca standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism si experienta, care nu sunt insa inferioare celor stabilite prin standardele MEN", se mai preciza in cerere.

Iohannis a criticat si faptul ca este eliminata o prevedere prin care Ministerul Educatiei trebuia sa se consulte si cu partenerii sociali in elaborarea deciziilor.

"Federatiile sindicale, federatiile studentesti si asociatiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social in procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a politicilor publice. In opinia noastra, consultarea acestor subiecti este esentiala pentru asigurarea unei bune guvernari a sistemului educational si a calitatii acestuia. Subliniem ca aceasta consultare este in acord cu practica comuna la nivel international, precum si cu principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare prevazut de Legea nr. 1/2011", se mai arata in cererea de reexaminare.

Un alt articol din lege elimina prevederile referitoare la conditia pe care trebuie sa o indeplineasca un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, si anume, aceea de a parcurge un stagiu de practica de un an inaintea fiecarei noi prezentari. "Este nevoie de mentinerea unui mecanism care sa garanteze pregatirea practica adecvata a candidatilor in vederea resustinerii examenului de definitivat", se mentiona in cerere.

Iohannis a criticat si decizia de a elimina rolul Autoritatii Nationale pentru Calificari din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formarii profesionale in ceea ce priveste stabilirea standardelor si a metodologiei privind formarea profesionala a adultilor.

Din Legea educatiei se abroga si prevederile care se refera la atributiile ARACIS atat pe plan intern, cat si pe plan extern. "Opinam ca Agentia are nevoie de un grad mai mare de autonomie in organizarea procesului de asigurare externa a calitatii, motiv pentru care consideram ca se impune reanalizarea solutiei de abrogare prevazute la  art. I pct. 23", se arata in cerere.



Citeste mai multe despre   
















1592 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version