Infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, ca structura in cadrul Parchetului General, le asigura magistratilor o protectie adecvata impotriva presiunilor si abuzurilor savarsite prin denunturi arbitrare, se arata in motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionale a Romaniei (CCR) a admis o parte dintre obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, potrivit Agerpres.
"Sub aspectul infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la nivelul celui mai inalt parchet national, Curtea retine ca aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati", se precizeaza in motivarea deciziei, care a fost publicata marti pe site-ul CCR.
In opinia judecatorilor constitutionali, stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu este contrara principiului egalitatii, un exemplu in acest sens fiind anchetarea cadrelor militare de catre procurori militari.
"Infiintarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenta materiala (DNA sau DIICOT) sau personala (Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie) constituie expresia optiunii legiuitorului, care, in functie de necesitatea prevenirii si combaterii anumitor fenomene infractionale, decide cu privire la oportunitatea reglementarii acestora", se mai mentioneaza in motivare.
CCR observa, totodata, ca normele cu privire la competenta instantelor judecatoresti abilitate sa judece cauzele penale privind judecatorii si procurorii raman neschimbate.
"Avand in vedere aceste argumente, Curtea apreciaza ca neintemeiata critica, potrivit careia infiintarea acestei structuri de investigare a infractiunilor exclusiv pentru categoria profesionala a magistratilor nu are la baza un criteriu obiectiv si rational si reprezinta o masura discriminatorie. Curtea constata ca, in considerarea unor valori si principii constitutionale, apartine competentei legiuitorului ordinar dreptul de a adopta norme care sa dea continut Legii fundamentale", se arata in motivare.
Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi, pe 23 ianuarie, obiectiile de neconstitutionalitate privind patru articole din legea de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, in timp ce pentru respingerea obiectiilor referitoare la alte dispozitii ale actului normativ s-a inregistrat majoritate de voturi.
"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 29 de senatori apartinand grupului parlamentar al Partidului National Liberal, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, si a constatat ca dispozitiile art. I pct. 2, 4, 29 si 61 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiectia de neconstitutionalitate formulata de aceiasi autori si a constatat ca celelalte dispozitii ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport de criticile formulate", preciza CCR.
0
1
