Peste 50 de profesori universitari au publicat o scrisoare deschisa in care-l acuza pe ministrul Educatiei pentru declaratiile tolerante privind plagiatul in mediul academic. "Ne-a consternat pe toti faptul ca, in calitatea de nou ministru al educatiei si de rector al unei universitati de stat, ati minimalizat nepermis frauda academica prin declaratii publice inca de la investirea in functie", se arata in scrisoarea deschisa.
De asemenea, ministrul ii se cere si "toleranta zero" din partea ministrului si fata de ponderea aproape insignifianta acordata criteriilor calitative in evaluarea universitatilor si a membrilor comunitatii academice, criterii pe baza carora ar trebui sa fie incurajata performanta stiintifica si didactica.
Scrisoare deschisa
Domnule Ministru,
In contextul recentelor evolutii din sfera publica, in mod specific cu privire la educatia nationala, membrii comunitatii academice semnatari ai acestei scrisori se declara ingrijorati de atitudinea guvernului Romaniei fata de invatamantul superior. Semnale ale acestei ingrijorari au fost deja transmise in spatiul public de catre colegul nostru, profesorul Mircea Dumitru, rector al Universitatii din Bucuresti, si de catre alti distinsi intelectuali.
Ne-a consternat pe toti faptul ca, in calitatea de nou ministru al educatiei si de rector al unei universitati de stat, ati minimalizat nepermis frauda academica prin declaratii publice inca de la investirea in functie. Asteptam ca orice urma de indoiala cu privire la pozitia dumneavoastra fata de etica academica sa fie risipita prin actiuni ferme si neechivoce, prin masuri structurale de amploare si sustinute cu consecventa, care sa rezulte din consultarea institutiilor de elita si a personalitatilor neaservite politic, cu performante academice si conduita morala ireprosabile. Astfel de strategii nu pot fi inlocuite de vreun ordin impulsiv ce impune cursuri de etica si integritate academica in universitati fara ca acestea sa fi fost consultate in prealabil.
Va atragem atentia ca orice initiativa ori decizie ministeriala care abordeaza doar formal ori pompieristic, de sus in jos, calitatea actului educational nu face decat sa diminueze resursele de integritate si autonomia din universitati si are consecinte negative directe asupra studentelor si studentilor nostri. Debusolarea lor si scaderea prestigiului diplomei universitare sunt cauzate, printre altele, de lipsa unei viziuni unitare privind educatia si a unui context concurential predictibil, de stimulare a meritului si excelentei atat in cercetare cat si in actul didactic. Dar ce le putem spune noi acestor tineri cand insusi ministrul educatiei face afirmatii care ignora gravitatea plagiatului si importanta corectitudinii in munca de cercetare, iar apoi azvarle in spatiul public o masura grabita, nedezbatuta cu nimeni?
Asteptam "toleranta zero" din partea ministrului si fata de ponderea aproape insignifianta acordata criteriilor calitative in evaluarea universitatilor si a membrilor comunitatii academice, criterii pe baza carora ar trebui sa fie incurajata performanta stiintifica si didactica. Ne ingrijoreaza profund ca MEN a gasit cu cale sa propuna la 29 decembrie 2017 o noua Metodologie de clasificare a universitatilor aflata in opozitie declarata fata de clasificarile evaluative pe care le-au propus atat Legea 1/2011, cat si reprezentantii studentilor din ANOSR. MEN va trebui sa se dedice cu seriozitate unui efort de a regandi maniera de evaluare a calitatii in cercetare si predare si de a o stimula prin finantari diferentiate in functie de performanta. Pentru aceasta, trebuie evitata finantarea egalitarista, care permite unor surogate universitare sa functioneze ca fabrici de diplome.
Pe de alta parte, atragem atentia asupra prejudiciilor provocate de desconsiderarea specificului stiintelor socio-umane, prin aplicarea unor criterii procustiene de evaluare, care fetisizeaza articolele ISI si calculele scientometrice si care sunt irelevante in cea mai mare parte pentru culturile academice umaniste. Nu in ultimul rand, evaluarea performantelor institutionale in diverse domenii si discipline s-ar cuveni sa ia in considerare si pozitiile universitatilor in cele mai importante clasamente internationale.
Asteptam totodata o atitudine transanta din partea ministrului educatiei nationale fata de manevrele populiste prin care guvernele politice au transferat returnarea justificata a sumele oprite de guvernarile anterioare sau plata majorarilor salariale catre iinstitutiile de invatamant superior, obligandu-le sa suporte aceste costuri suplimentare din solduri si din resurse ce ar fi trebuit alocate cercetarii, investitiilor si dezvoltarii institutionale. Va atragem atentia ca, desi salariile sunt, intr-adevar, revoltatoare pentru cei mai multi dintre angajatii universitatilor, ele nu reprezinta singurul impediment in dezvoltarea invatamantului superior. Stiti foarte bine ca nu se atribuie universitatilor fonduri suficiente pentru internationalizare, pentru dotarea cu laboratoare si tehnologii de cercetare si de predare contemporane, pentru dezvoltarea ori reabilitarea caminelor si a spatiilor de invatamant absolut necesare, pentru achizitia ori abonarea la publicatiile stiintifice din domeniu si pentru atatea altele.
Progresul real al educatiei romanesti de azi nu poate fi decat cel al unei culturi academice cu performante autentice in domeniul cercetarii, cu larga deschidere fata de competitia internationala de inalta calitate, cu onestitate intelectuala si probitate profesionala.
De aceea invitam pe toti membrii comunitatii academice care impartasesc aceste puncte de vedere sa se alature demersului nostru si sa adauge observatii pe care le considera relevante.
Printre semnatari se numara: Adina Ciugureanu, Adriana Elena Stoican, Adriana Todea, Alexandra Cunita, Amelia Precup, Ana-Cristina Halichias, Anca Crivat, Balazs Imre Jozsef, Caius Dobrescu, Claudia Vlad, Codrin Liviu Cutitaru, Adrian Papahagi, Rares Moldovan, Cristina Saracut, Dora CZEGENYI, Dragos Ivana Horatiu, Decuble Konczei Csilla, Liana Pop, Luminita Munteanu, Maria Szikszai, Mianda Tincuta, Cioba Mihaela, Ursa Mihai Lucacs, Mircea Mihaies, Roxana Marinescu, Ruxandra Cesereanu, Ruxandra Constantinescu-Stefanel, Silviu Mihaila Stefan, Borbely Szabo, A. Tohotom Ursula, Wittstock Sanda Berce, Roxana Utale, Horatiu Decuble Ileana, Mihaila Ana-Cristina Halichias Dana Radler Elena Butoescu (lect. dr.), Aloisia Sorop, Daniela Rogobete, Victor Olaru, Sorin Cazacu, Mihaela Prioteasa, Georgiana Dila, Estella Ciobanu, Gabriel Lohon, Claudia Doroholski, Reghina Dascal
