Consiliul National al Rectorilor solicita cresteri bugetare anuale succesive care pana in anul 2020 sa genereze un procent de 6% din PIB alocat educatiei, alaturi de 1% din PIB alocat pentru finantarea cercetarii stiintifice din fonduri publice, dar si cresterea alocatiei per student, potrivit unei rezolutii adoptata pe 3 februarie la Brasov. CNR cere, totodata, regandirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile nationale si cerintele economice de dezvoltare a Romaniei, cresterea autonomiei universitare in definirea propriilor strategii si la nivel financiar, dar si evaluarea scolilor doctorale. Nu in ultimul rand solicita crearea unui cadru legal prin care sa se poata infiinta domenii noi de doctorat si regandirea sistemului de avansare in cariera didactica.

Printre problemele vizate de CNR in rezolutie se afla si modelul de finantare institutionala a cercetarii universitare.

"Finantarea institutionala a cercetarii universitare - pe modelul finantarii de baza sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea stiintifica in universitati si crearea unor clustere de competitivitate in universitati, care sa mentina sisa atraga cercetatori cu rezultate, in scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicita modificarea reglementarilor referitoare la infrastructurile prezente in Roadmap-ul national, pentru ca accesul universitatilor la finantarea marilor structuri de cercetare sa nu mai fie restrictionat artificial. CNR solicita regandirea clauzei din contractul de finantare din cadrul Programului PCCDI, pe care o considera abuziva, de interzicere a participarii la competitii de cercetare in urmatorii doi ani, pentru institutiile care nu respecta conditia de mentinere a tuturor cercetatorilor nou angajati. Se pot identifica solutii asiguratorii fara consecinte disproportionate asupra dezvoltarii generale a unei universitati in ansamblul ei", arata un comunicat CNR care prezinta rezolutia adoptata pe 3 februarie.

Rezolutia Consiliului National al Rectorilor, Brasov, 3 februarie 2018

Universitatile - motor al excelentei universitare, prin calitate, integritate, echitate, solidaritate si libertate academica

Consiliul National al Rectorilor s-a reunit, in perioada 2-3 februarie 2018, in sedinta de lucru, in Centrul Universitar Brasov. Alaturi de cele 64 de universitati prezente s-au aflat Ministrul Educatiei Nationale, Consilierul de Stat pentru educatie - Presedintia Romaniei, reprezentantii organizatiilor studentesti - ANOSR, USR, UNSR si LSRS, reprezentanti ai Confederatiei sindicale din invatamantul superior - Alma Mater, reprezentanti ai organismelor si institutiilor implicate in invatamantul superior (ARACIS, ANPCDEFP - Erasmus, CNFIS, CNSPIS, CCCDI), precum si reprezentanti ai Departamentului de Stat pentru Situatii de Urgenta si ai altor institutii de stat implicate direct sau indirect in viata, siguranta si dezvoltarea invatamantului superior romanesc.

Calitate, integritate, echitate, solidaritate si libertate academica sunt principiile pentru care reprezentantii universitatilor membre CNR prezente la Brasov si-au exprimat in unanimitate adeziunea, ca motor al promovarii excelentei universitare.

1. Calitate in invatamantul universitar - in procesul educational, in cercetare si in guvernanta institutiilor de invatamant superior. CNR isi asuma necesitatea cresterii performantei si competitivitatii sistemului national de invatamant superior si cercetare stiintifica, reafirmand determinarea universitatilor membre pentru a asigura un invatamant de calitate pentru toti studentii, relevant in ceea ce priveste accesul acestora pe piata muncii in beneficiul dezvoltarii societatii si economiei romanesti. CNR sustine implicarea universitatii in societate si necesitatea conexiunii cu piata muncii, prin adaptarea ofertei educationale, dar si printr-o atitudine care sa incurajeze un comportament proactiv din partea mediului economico-social, in paralel cu dezvoltarea spiritului antreprenorial.

Pentru recunoasterea si promovarea calitatii, CNR sustine necesitatea si importanta evaluarii scolilor doctorale, precum si importanta unor clasificari si ierarhizari bazate pe criterii de calitate, cum ar fi relevanta prin raportare la nevoile pietei muncii, sau cele care tin cont de aspecte esentiale precum asigurarea conditiilor de studiu/ cercetare si viata adecvate pentru studenti.

Excelenta in cercetare si internationalizarea activitatilor universitatilor, precum si intarirea rolului pe care universitatile il au in societate sunt de asemenea directii de dezvoltare care stau in atentia membrilor comunitatii academice.

Conectarea la fluxurile de cunoastere internationale si la modelele occidentale de guvernanta, multiplicarea programelor de studii disponibile in limbi de circulatie internationala, promovarea activa si eficienta a ofertei educationale existente in universitatile romanesti, precum si intensificarea eforturilor in scopul valorificarii oportunitatilor specifice programului Erasmus sunt asumate ca instrumente eficiente de asigurare a calitatii.

2. Integritate in toate procesele care au loc in universitati si in guvernanta sistemului de invatamant superior. CNR sustine orice masura menita sa sporeasca nivelul de integritate in mediul academic. Alaturi de responsabilitate, de studenti motivati, de cadre didactice bine pregatite si un sistem de guvernanta performant, promovarea neconditionata a valorilor eticii, integritatii si deontologiei profesionale sunt coordonate fundamentale ale activitatii universitare pe care toti membrii CNR le au in vedere. In acelasi timp, bazat pe integritate si demnitate, conform statutului sau asumat legal de catre toate institutiile membre, CNR sustine o abordare institutionalizata a implicarii in dezbaterile legate de politicile universitare, fara implicarea universitatilor in chestiuni politice care exced intereselor directe ale educatiei si cercetarii stiintifice.

3. Echitate in asigurarea resurselor necesare invatamantului superior, respectand totodata criteriile deperformanta, dar si strategiile de dezvoltare a Romaniei, promovate prin Hotarari de Guvern si aprobate la nivele uropean. Cresterea participarii in invatamantul tertiar, cu asigurarea unor conditii echitabile de acces, va putea conduce la formarea unei forte de munca inalt calificate, menita sa pozitioneze Romania acolo unde ii este locul la nivel european. In acelasi timp, CNR sustine principiul echitatii in accesul la o finantare competitiva a cercetarii intre universitati, institute nationale de cercetare si dezvoltare (INCD-uri) si institutele de cercetare ale Academiei Romane.

4. Solidaritate. Fiecare dintre universitatile acreditate membre in CNR isi are propriul rol in peisajul universitar romanesc. CNR este constient ca exista plusuri sau minusuri specifice, oportunitati de care poate beneficia o universitate sau dezavantaje, dar trebuie sa sustina un deziderat comun: atingerea excelentei in cercetare si predare, in beneficiul studentilor. In numele acestui deziderat comun, consideram ca fiecare dintre membrii CNR trebuie sa probeze solidaritate si toleranta, sa promoveze bunele practici din si in experienta proprie pentru a promova prestigiul scolii romanesti, care trebuie sa ramana un reper al societatii.

CNR va lua intotdeauna in considerare criticile care vin din societate, astfel incat o abordare constructiva sa conduca la acele masuri menite a asigura progresul. Sustinerea membrilor comunitatii academice din Romania s-a facut si se va face cu argumente concrete bazate pe capacitatea de sustinere a intereselor invatamantului superior in beneficiul studentilor. Un argument esential izvoraste din convingerea ca nimeni nu poate reprezenta interesele legitime ale unei comunitati mai bine decat un membru al acesteia. In conditiile in care exista numeroase exemple de implicare a asociatiilor profesionale in sustinerea membrilor lor, Consiliului National al Rectorilor nu i se poate interzice un astfel de drept. Conform statutului sau, CNR va continua sa promoveze solidar si activ interesele universitatilor membre, astfel incat acestea sa beneficieze de autonomie in luarea deciziilor, asa cum este garantat prin Constitutie, de fonduri suficiente, de acces la finantare prin proiecte de cercetare sau in domeniul formarii resursei umane, de un cadru legislativ stabil, clar si eficient, ca premise indispensabile pentru dezvoltarea institutionala.

5. Libertate academica. In marea majoritate a cazurilor, rectorii institutiilor de invatamant superior sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice, precum si prin votul studentilor. Legitimitatea astfel obtinuta implica o enorma responsabilitate, iar in aceasta calitate rectorul trebuie sa fie garantul libertatii academice pentru fiecare membru al comunitatii universitare, fie ca sunt cadre didactice, studenti sau cercetatori. Raportat la statutul CNR asumat legal de catre toate universitatile membre, votul fiecarui rector in mecanismele de luare a deciziilor la nivelul Consiliului National al Rectorilor are o valoare egala, similar tuturor structurilor asociative ale institutiilor de invatamant superior stabilite la nivel european si international (EUA, IAU, AUF....). Trebuie sa fie adoptate cele mai bune decizii, si in acest sens este greu de justificat de ce unele idei ar trebui sa aiba greutate mai multa decat altele, prin raportare la cifre marginale dezbaterilor reale.

In raport cu aceste principii asumate, membrii CNR solicita:

1. Cresteri bugetare anuale succesive care pana in anul 2020 sa genereze un procent de 6% din PIB alocat educatiei, alaturi de 1% din PIB alocat pentru finantarea cercetarii stiintifice din fonduri publice.

2. Crearea conditiilor pentru aplicarea principiilor invatamantului centrat pe student, in toate componentele vietii universitare, de la conditii adecvate de viata si studiu, pana la programe de studii moderne si relevante, implicarea in activitati de cercetare stiintifica de varf si asigurarea consilierii profesionale, in vederea orientarii in cariera si a reducerii abandonului universitar. In acest sens, CNR solicita cresterea alocatiei per student si sustine aplicarea legii educatiei in sensul finantarii pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea si sustenabilitatea sistemului de invatamant superior.

3. Regandirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile nationale si cerintele economice de dezvoltare a Romaniei. CNR isi exprima totalul dezacord in raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de scolarizare bugetate, propunere care face totala abstractie de domeniile de interes strategic asumate de Romania la nivel national si european, dar si de cerintele pietei muncii. Din pacate, nu este prima oara cand la nivelul CNR se dezaproba pozitia acestui organism cu atributii esentiale pentru viitorul invatamantului superior romanesc.

4. Finantarea institutionala a cercetarii universitare - pe modelul finantarii de baza sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea stiintifica in universitati si crearea unor clustere de competitivitate in universitati, care sa mentina sisa atraga cercetatori cu rezultate, in scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicita modificarea reglementarilor referitoare la infrastructurile prezente in Roadmap-ul national, pentru ca accesul universitatilor la finantarea marilor structuri de cercetare sa nu mai fie restrictionat artificial. CNR solicita regandirea clauzei din contractul de finantare din cadrul Programului PCCDI, pe care o considera abuziva, de interzicere a participarii la competitii de cercetare in urmatorii doi ani, pentru institutiile care nu respecta conditia de mentinere a tuturor cercetatorilor nou angajati. Se pot identifica solutii asiguratorii fara consecinte disproportionate asupra dezvoltarii generale a unei universitati in ansamblul ei.

5. Cresterea autonomiei universitare in definirea propriilor strategii, dar si la nivel financiar, in special in gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universitatilor.

6. Consolidarea unui sistem de finantare care, alaturi de criteriile de calitate si performanta, sa tina cont de eficienta in gestionarea bugetelor publice, precum si de capacitatea universitatilor de atragere a resurselor financiare din surse private.

7. Evaluarea scolilor doctorale, clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii, cu existenta imperativa a unei componente internationale, pe baza unor metodologii care sa asigure obiectivitatea, transparenta si relevanta procesului. CNR isi exprima speranta cu privire la solutionarea cat mai urgenta a blocajului generat de verificarea de constitutionalitate a proiectului Legii de aprobare a OUG 96/2016, reglementare de care depinde intreg procesul mentionat.

8. Crearea unui cadru legal prin care sa se poata infiinta domenii noi de doctorat.

9. Regandirea sistemului de avansare in cariera didactica, inclusiv prin luarea in considerare a promovarii pe post, conform practicilor internationale, cu respectarea acelorasi criterii de performanta ca in cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregatire pedagogica. In acelasi timp, CNR solicita deblocarea posturilor didactice si posturilor unice din universitati.

10. Investitii semnificative in modernizarea infrastructurii universitare, indeosebi in vederea imbunatatirii conditiilor de studiu, de siguranta si de viata ale studentilor, dar si in vederea cresterii eficientei energetice si reducerii amprentei de carbon.

Principiile si deciziile cuprinse in prezenta rezolutie vor sta la baza contributiei CNR in cadrul proiectului Romania Educata, proiect pe care CNR il sustine activ inca de la debutul sau.