Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a sustinut marti o conferinta de presa pe tema evolutiilor salariilor in sectorul public si privat in urma aplicarii Legii salarizarii unitare si a trecerii contributiilor la angajat. Ea a respins criticile potrivit carora salariile mai multor categorii de bugetari s-au diminuat prin aceasta lege si a insistat ca doar "salariile a 3% dintre bugetari vor scadea", lucru despre care - spune ea - s-a stiut inca din luna mai 2017. Vasilescu a mai sustinut ca "90% dintre angajatii din sectorul bugetar vor aceasta lege a salarizarii".

Lia Olguta VasilescuFoto: HotNews.ro, EurActiv.ro

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT si VIDEO cele mai importante declaratii ale ministrului Lia Olguta Vasilescu (sursa - Ministerul Muncii):

"

LEGISLATIA PENSIILOR

Ca urmare a mai multor discutii din spatiul public, din ultimele zile, cum ca as fi anuntat date eronate si ca nu au fost cresteri de 20% la pensii, as vrea sa va ofer date oficiale despre masurile luate de guvernele PSD-ALDE in 2017, comparativ cu 2016 si ce se intampla in 2018, referitor la pensii si salarii.

In ceea ce priveste majorarile de pensii, situatia sta in felul urmator: daca in 2016 pensia minima era de 400 de lei, ea a crescut in martie 2017 cu 30%, adica la 520 de lei, si este adoptata OUG de majorare, incepand cu data de 1 iulie 2018 pana la cuantumul de 640 de lei, adica o crestere de 60% intr-un an si jumatate, pentru un numar de peste un milion de beneficiari.

Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei in 2016, la 917,5 lei in ianuarie 2017 si la 1.000 lei din iulie 2017, urmand sa ajunga in iulie 2018 la 1.100 lei. Dar sa nu uitam alte trei masuri importante care au adus, de asemenea, mai multi bani in buzunarele a milioane de pensionari si care se adauga la cresterea de 15% din anul 2017, provenita din majorarea punctului de pensie.

Astfel, in februarie 2017 a fost eliminata obligatia platii CASS pentru toti pensionarii, adica un procent de 5,5% din pensie, si tot din luna februarie 2017 s-a eliminat impozitul pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, de la 16% la 0%, masuri care au crescut cuantumul pensiilor.

Tot ca o masura menita sa vina in sprijinul pensionarilor a fost cea adoptata prin OUG ca, incepand cu data de 1 iulie, toti pensionarii care au o pensie sub 900 lei, indiferent daca mai au si alte surse de venit, sa primeasca medicamente compensate in procent de 90%.

In anul 2018, din ianuarie, avem o reducere a impozitului pe venitul din pensiile mai mari de 2.000 de lei, de la 16 la 10%.

In plus, in iulie creste punctul de pensie la 1.100 lei, masura deja adoptata prin OUG.

Opozitia, care face calcule ca pe vremea cand ii dadea cu minus 25%, a cerut imperativ respectarea legii pensiilor in varianta PDL.

Ce ar fi insemnat asta? Ca la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie sa fie 917,5 lei, iar de la 1 ianuarie 2018 sa fie 970,7 lei, pentru ca acesta este calculul corect, daca ne raportam doar la actualizarea cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Deci ar fi anulat cresterea punctului de pensie de la 1 iulie 2017 care a ajuns la 1.000 lei.

SALARIZARE

In ceea ce priveste discutiile aparute in spatiul public privind salarizarea personalului bugetar, as vrea sa fac niste precizari menite sa inlature confuzia care se face intre legea salarizarii si modificarile de la Codul Fiscal privind transferul de contributii de la angajator la angajat sau plata contributiilor la nivelul salariului minim pe economie pentru angajatii in regim part-time. Legea salarizarii a fost adoptata in luna iunie 2017.

Raportul intre cel mai mic si cel mai mare salariu a fost stabilit intre 1- adica salariul minim pe economie si 12 ￢ reprezentand salariul presedintelui. Anterior, in vechea lege, raportul prevazut era de 1 la 15, dar in realitate ajunsese si de 1 la 18.

Intrucat acest raport este determinat de salariul minim pe economie si de fluctuatiile sale, la momentul aparitiei legii, salariile tuturor inaltilor demnitari, inclusiv cel al presedintelui Romaniei, care erau stabilite printr-o OUG promovata in 2015, au scazut cu sume cuprinse intre 20 si 40%. Exemplu: la 1 iulie 2017, salariul presedintelui a scazut de la 21.540 lei brut, adica 15.108 net, la 17.400 brut si 12.204 net. Mentionez ca salariul minim este cel care determina stabilirea cuantumului salariului presedintelui si deci, ca urmare a majorarii salariului minim de la 1.450 la 1.900, dar si a scaderii impozitului pe salariu de la 16 la 10%, ceea ce este valabil pentru toti salariatii, de la 1 ianuarie a avut o crestere, dar salariul sau net actual este, in continuare, mai mic decat anterior aplicarii legii salarizarii (13.338 net).

De ce discut despre salariul presedintelui? Pentru ca el determina maximum in sistemul bugetar si niciun alt salariat nu il mai poate depasi.

In momentul aparitiei legii, mai multi bugetari aveau salarii peste presedintele Romaniei, in special cei cu functii de conducere carora li s-au ajustat salariile. Mentionez ca s-a stiut de faptul ca la aproximativ 3% dintre bugetari vor scadea salariile inca din luna mai. Eu, cel putin, am anuntat acest lucru in mai multe interviuri, dar si in cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbatut legea salarizarii.

Sigur ca nu am pornit de la ideea scaderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect si in trend cu legile altor tari din Uniunea Europeana, au fost necesare ajustari salariale atat in cazul celor care depaseau salariul presedintelui, cat si in cazul unor categorii de functionari care erau duble fata de ceea ce permitea grila stabilita pentru anul 2022. Culmea este ca aceiasi care criticau salariile mari de la stat si le prezentau ca si exemple de risipa bugetara sau care solicitau un raport de macar 1 la 13 sunt aceiasi care, acum, considera ca nu este oportuna niciun fel de scadere a vreunui salariu, chiar daca acesta este scapat de sub orice control.

Legea a avut ca scop, in primul rand, echilibrarea sistemului de salarizare. In cazul in care am fi aplicat oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, nu am fi reusit sa rezolvam problema, deoarece prevedeau cresteri uniforme la intreg sistemul. Adica, un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o crestere de 15 %, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu 20.000 lei primea o crestere tot de 15%, adica de 3.000 lei. In acest fel, s-ar fi adancit si mai mult dezechilibrele si nu am fi putut sa stabilim criterii corecte.

Un alt principiu a fost acela ca la munca egala, trebuie sa fie salarii egale. In sistem, insa, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4.477 lei, iar un consilier de la Ministerul Sanatatii avea 12.000 lei, mult peste un secretar de stat.

Un director la Ministerul Agriculturii avea 12.498 lei, de la Ministerul Economiei 3.560 lei, iar de la Ministerul de Externe 18.280 lei.

Pe parcursul mai multor ani, s-au asimilat prin diferite acte normative care nu au tinut cont de echilibrul sistemului, fie ocupatii gen IT-it cu magistrat, fie functionar public cu ambasador, reprezentand salarii nejustificat de mari in raport cu functii similare din sistemul public.

Din cauza acestor dezechilibre atat de mari, abia in anul 2022 se va echilibra sistemul, in sensul ca aceeasi functie si gradatie sa fie platite la acelasi nivel, indiferent de institutia publica. Sa nu uitam insa, ca bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajati fata de ceilalti, in sensul ca, cei care au cresteri prevazute etapizat, abia in anul 2022 ii vor ajunge din urma pe acestia care se opresc, de luna aceasta, direct la grila din 2022.

As vrea sa fac precizari pe care le-am facut de foarte multe ori in ultima perioada.

In anul 2018, toti bugetarii au o crestere de 25% pe brut, de la 1 ianuarie, cu doua exceptii:

• Cei care coboara direct in grila din 2022, adica cei carora le-au fost ajustate salariile;
• Cei care au o crestere mai mare de 25%, adica 28,5%, cum ar fi IT-istii, cercetatorii, persoanele cu handicap si lucratorii sezonieri.

In acelasi timp, personalul didactic auxiliar va mai avea de la 1 martie o crestere de 20%, iar medicii si asistentele urca direct pe grila din 2022.

Din anul 2019, bugetarii vor avea cresteri diferite, astfel incat cei cu salarii mai mici vor avea o crestere mai mare, iar cei cu salarii mari vor stagna sau vor avea cresteri mai putin semnificative.

De exemplu, in lege sunt prevazute, la fiecare familie ocupationala, grile de salarizare cum ar fi suma de 6.000 lei pentru un consilier. Un bugetar care acum are peste 6.000 de lei, de la 1 ianuarie 2018 este coborat in grila direct la 6.000 lei. Are 7.000 acum, va avea 6.000. Un alt consilier, de acelasi rang, care are 2.000 si trebuie sa ajunga la 6.000, creste anual, din 2019, cu ￂ din diferenta, adica 1.000 de lei anual, in fiecare din cei 4 ani, pana in 2022. Alt consilier, tot de acelasi rang dar care este salariat intr-o alta institutie bugetara, care are salariul de 5.000 lei si trebuie sa ajunga tot la 6.000, va creste tot cu ￂ din diferenta anual, adica 250 de lei. Am luat un exemplu generic, evident, de edificare. Toti bugetarii interesati pot studia legea ca sa afle cu exactitate la ce nivel vor ajunge in 2022. Noi consideram ca abia atunci sistemul va fi perfect echilibrat si, incepand din ianuarie 2023, salariile vor creste anual raportat la salariul minim pe economie, deci toti avand aceeasi crestere.

Atentie! Pentru functiile de executie, in grila, sumele nu au incluse sporuri si vechimea. Aceste elemente se adauga.

In ceea ce priveste sporurile, am constatat ca in multe cazuri depaseau ca si cuantum salariile de baza. S-a luat decizia plafonarii cuantumului sporurilor per total ordonator de credite la 30%, asa cum era si in Legea 284/2010. Este o practica europeana si s-a tinut cont de ea si in 2010, si in 2017.

Sigur, asta nu inseamna ca un angajat in spital, la boli infectioase trebuie sa aiba sporuri de 30%. Poate avea si 80%, dar obligatia incadrarii in limita de 30% ramane la ordonatorul principal de credite.

Impactul legii, fara transferul contributiilor, este de 42 miliarde lei, pe 4 ani, iar cu transfer este de 62 miliarde. Deci PSD a respectat promisiunea electorala.

Mai mult, o serie de critici spun ca ceea ce am dat cu o mana, adica o crestere de 25% din 2018, am luat inapoi cu alta.

Mentionez ca majorarile salariale au inceput inca din anul 2017, luna ianuarie, prin mai multe acte normative care au generat in plus la buget cheltuieli salariale de la 58 miliarde lei in 2016, la 71 miliarde lei in 2017 si ajung in 2018 la 81 de miliarde. Asta inseamna ca in 2017 s-au facut majorari salariale per total bugetari de 22%, sigur, in unele cazuri mai mici, in altele si de 50%, tocmai pentru a se echilibra sistemul.

Asta inseamna 22% brut in 2017 fara transfer si 25% brut in 2018 sau, daca vreti pe net, de 4%.

Unde s-au facut majorarile salariale in cursul anului 2017?

• incepand cu 1 ianuarie 2017, salariile de baza ale personalului din invatamant, aferente lunii decembrie 2016, s-au majorat in medie cu 15%, (Legea nr. 250/2016)
• incepand cu 1 ianuarie 2017, salariile de baza ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor scolare s-au majorat cu 15% (Legea nr.250/2016 si OUG nr.9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative)
• incepand cu data de 1 februarie 2017, personalul din institutiile si autoritatile publice ale administratiei publice locale, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, a beneficiat de majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de baza si a cuantumului sporurilor (OUG nr.2/2017)
• incepand cu data de 1 februarie 2017, personalul din cadrul institutiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, care ocupa functiile prevazute in anexa nr. IV Familia ocupationala de functii bugetare "Cultura" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, capitolul I, litera b), a beneficiat de majorarea  cu 50% a cuantumului brut al salariilor de baza si al sporurilor (OUG nr.2/2017)
• incepand cu luna aprilie 2017, includerea, pentru personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, in soldele de functie/salariile de functie, a diferentei de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzatoare soldei de merit/salariului de merit in plata la nivelul anului 2009;
• incepand cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil din cadrul institutiilor publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, sporurile, indemnizatiile si alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate - acordate proportional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor si care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de baza/salariul functiei de baza/solda functiei de baza, precum si drepturile salariale acordate pentru risc si suprasolicitare neuropsihica sau, dupa caz, pentru risc si pericol deosebit - se determina prin raportare la salariul de baza/solda de functie/salariul de functie cuvenit, al carei/carui cuantum nu poate fi mai mic decat nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata (Legea nr. 115/2017), ceea ce a dus la majorari salariale.
• in intervalul 1 aprilie 2017 ￢ 30 iunie 2017 personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil din cadrul institutiilor publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, planificat sa asigure continuitatea indeplinirii atributiilor specifice, in afara programului normal de lucru, de la domiciliu, au beneficiat, pana la sfarsitul anului 2017, de o majorare de 40% din salariul de baza/solda de functie/salariul de functie, acordata in conformitate cu prevederile legale in vigoare (Legea nr.115/2017). Este sporul despre care sindicatele din politie spun acum ca s-a eliminat, dar acesta nu facea parte din lege si detalii va va oferi doamna ministru Carmen Dan intr-o conferinta de presa, planificata in zilele urmatoare.
• incepand cu luna iunie 2017, prin Legea nr.137/2017 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de baza aflate in plata pentru:

- personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru intreprinderile mici si mijlocii si cooperatie;

- personalul din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, agentiilor judetene pentru protectia mediului, Garzii Nationale de Mediu si Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii";

- personalul din cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al comisariatelor regionale si judetene pentru protectia consumatorilor.

• de la data intrarii in vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de baza pentru personalul care nu a beneficiat de majorari salariale potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2017, din:

- bibliotecile nationale sau de importanta nationala, stabilite potrivit legii, precum si din cadrul Bibliotecii Academiei Romane;

- muzeele de importanta nationala, stabilite potrivit legii.

• de la data intrarii in vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de baza pentru urmatoarele categorii de personal:

- personalul din institutiile si autoritatile subordonate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, inclusiv oficiile de studii pedologice si agrochimice, cu exceptia Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, a Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale si a directiilor pentru agricultura judetene si a municipiului Bucuresti, unde salariile erau deja consistente;

- personalul din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" si din unitatile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia;

- personalul din unitatile care functioneaza in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului;

- personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca din subordinea Casei Nationale de Pensii Publice;

- personalul din cadrul institutiilor publice de spectacole sau concerte aflate in subordinea Ministerului Culturii si Identitatii Nationale, precum si personalul din directiile judetene de cultura, respectiv a municipiului Bucuresti, care nu a beneficiat de majorari salariale potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2017;

- personalul de specialitate din cadrul secretariatului tehnic din structura Consiliului Economic si Social.

• de la data intrarii in vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor de functie ale urmatoarelor categorii de personal:

- personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare;

- cadrele militare in activitate, precum si soldatii si gradatii, inclusiv personalul civil din Ministerul Apararii Nationale si institutiile aflate in subordinea sa, cu exceptia celor care au beneficiat de majorari potrivit Legii nr. 250/2016;

- personalul din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945 - 1989.

• de la data intrarii in vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) cuantumul brut al salariilor de baza pentru personalul din cadrul Autoritatii pentru Reforma Feroviara s-a stabilit la nivelul aflat in plata pentru personalul din cadrul Ministerului Transporturilor.
• incepand cu data de 1 octombrie 2017, s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de functie ale politistilor din Ministerul Afacerilor Interne si unitatile/institutiile/structurile aflate in subordinea sa, cu exceptia celui care a beneficiat de majorari potrivit Legii nr. 250/2016 (OUG nr.56/2017)
• incepand cu data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de baza ale personalului civil din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, cu exceptia personalului civil din Ministerul Apararii Nationale si institutiile aflate in subordinea sa, precum si a celui care a beneficiat de majorari potrivit Legii nr. 250/2016 (OUG nr.56/2017)
• Majorarile acordate personalului din cadrul institutiilor publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, potrivit Legii nr.152/2017 si OUG nr.56/2017 s-au aplicat la salariul de baza/solda de baza/salariul de functie cuvenit/cuvenita, al carui/carei cuantum nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, si se adauga la acesta/aceasta.
• incepand cu 1 octombrie 2017 s-au majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor pentru functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare (OUG nr. 62/2017).

Incepand cu data de 1 iulie a.c., salarizarea personalului din sectorul bugetar se face in baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

• incepand cu 1 iulie 2017, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, salariile de baza ale personalului din aparatul propriu al consiliilor judetene, primarii si consilii locale si din serviciile publice din subordinea acestora, s-au stabilit prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, conform Nomenclatoarelor prevazute in anexele la lege
• incepand cu 1 iulie 2017, indemnizatiile lunare ale personalului care ocupa functii de demnitate publica s-au stabilit prin inmultirea coeficientilor prevazuti de lege cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.
• Prin Legea nr. 274/2017, incepand cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat urmatoarele majorari ale cuantumul brut al salariilor de baza:

- cu 30% pentru personalul din cadrul:

a) Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania;

b) cluburilor sportive universitare;

c) Institutului Cultural Roman;

d) Secretariatului de Stat pentru Culte;

e) institutiilor publice de spectacole sau concerte aflate in subordinea consiliilor locale sau judetene, care nu a beneficiat de majorari salariale potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2017;

- cu 15% pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Muncii si Justitiei Sociale si din institutiile aflate in subordinea si sub autoritatea acestuia, precum si ale personalului din serviciile publice deconcentrate ale institutiilor din subordinea si sub autoritatea Ministerului Muncii si Justitiei Sociale;

• Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrarii in vigoare a acesteia, s-au majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de baza ale personalului care indeplineste atributiile prevazute la art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului national de dezvoltare locala, aprobata prin Legea nr. 89/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asa cum puteti observa, anul trecut, au fost efectuate mai multe majorari salariale, prin ordonante de urgenta si legi, ceea ce a dus la o crestere a bugetului de cheltuieli salariale cu aproximativ 13 miliarde lei, deci retorica din ultimele luni ca au crescut doar salariile demnitarilor, nu are nicio baza reala.

Sigur ca adevaratele cresteri sunt din 2019, mai ales pentru cei cu salarii mici, in unele cazuri ajungandu-se la dublarea salariilor fata de 2016.

Acum, as dori sa raspund, punctual, la toate intrebarile ridicate in spatiul public, in ultimele zile:

1. In sectorul bugetar sunt mai multi angajati in regim part-time. Legea salarizarii nu afecteaza sub nicio forma drepturile salariale ale acestora. Dar in OUG nr. 79/2017 s-a stabilit ca angajatii platesc contributii la nivelul salariului minim. Sunt exceptate in OUG o serie de categorii cum ar fi:

- Elevii, studentii ucenicii pana la 18 ani, persoane cu dizabilitati, pensionari pentru limita de varsta, mai putin cei care au pensii speciale si daca mai au o slujba de 8 ore sau cumuleaza din mai multe slujbe nivelul salariului minim si alte categorii de persoane carora, prin lege, li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi.

Intrucat in sectorul bugetar sunt angajati part-time pe ocupatii cum ar fi femei de serviciu, contabili, profesori etc., s-a luat decizia ca ministerele de resort sa incerce intregirea normei la 8 ore, sa constate daca vreunul dintre acesti angajati poate fi incadrat la exceptiile din OUG 79/2017. De asemenea, in proxima sedinta de Guvern, pentru cei care nu se incadreaza in aceste conditii, va fi emisa o ordonanta de urgenta. Putem considera acest capitol in curs de rezolvare.

As vrea sa amintesc ca prevederile OUG 79/2017 au dus la un transfer de la capitolul munca part-time la norma intreaga pentru peste 185.000 de angajati, evitandu-se astfel munca la gri.

Angajatii part-time, in marea lor majoritate, dupa cum s-a observat in ultimele luni, lucrau 8 ore dar erau pontati 2 sau 4 ore, ceea ce le afecta cuantumul drepturilor la pensie.

2. In ceea ce priveste grefierii, la momentul dezbaterii legii salarizarii, au avut reprezentanti care au participat la dezbaterile parlamentare si au putut sa isi sustina punctul de vedere. Grila din Legea 153/2017 pentru grefieri s-a elaborat avand la baza datele transmise de Ministerul Justitiei, in data de 22 februarie 2017, in format electronic. In plus, trei reprezentati ai CSM au participat la elaborarea legii salarizarii inainte de aparitia ei, pe partea de salarizare a capitolului Justitie. Cresterile care se inregistreaza pe legea salarizarii pentru grefieri, pana in anul 2022, fata de salariile actuale transmise de MJ, sunt cuprinse intre 23% si 99%. Intrucat salariile grefierilor, cu tot cu cresteri, nu depaseau grila stabilita in 2022, rezulta ca nu ar trebui sa inregistreze nicio pierdere.

Nici transferul contributiilor nu afecteaza salariile grefierilor deoarece sunt intre bugetarii care au o majorare de 25%, de la 1 ianuarie a.c., adica acoperitoare pentru procentul de 22,5%.

O varianta posibila pentru scadere este sa se fi modificat cuantumul salariilor prin hotarari judecatoresti, dupa aparitia legii. Mentionam ca deocamdata Regulamentul de sporuri pentru Justitie nu este finalizat de catre ministerul de resort, regulament care ar urma sa fie aplicat in situatia in care salariile majorate cu 25% depasesc nivelul prevazut de lege pentru anul 2022. E valabil nu doar pentru grefieri, ci si pentru criminalisti si alti angajati ai institutiilor din capitolul Justitie.

In ultimele 6 luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat MMJS. Abia ieri, ulterior invitatiei publice a MMJS la dialog, ne-au transmis si noua comunicatul de presa remis dvs. Le adresam, din nou, invitatia la dialog, pentru miercuri, ora 9, pentru a constata daca nu este vorba de o modalitate eronata de calcul.

De altfel, in ultimele luni, am constatat mai multe greseli de aplicare a legii. Caz concret in Asistenta sociala, unde sindicatele invocau pierderea unui spor. Le-am demonstrat ca nu s-a pierdut niciun spor in 2018 si aplicau gresit legea. Este motivul pentru care, luna trecuta, am postat pe site-ul MMJS, un ghid agreat si de Curtea de Conturi, in care explicam cum se aplica legea in cazurile pentru care am primit mai multe sesizari. E posibil sa fie si cazul grefierilor. Ieri, specialistii MMJS au facut o simulare pe fluturasul din decembrie al unui grefier si nu se inregistreaza nicio scadere.

3. In ceea ce priveste salariile personalului auxiliar din spitalele de psihiatrie, TBC si boli infectioase nu se inregistreaza niciun fel de scaderi deoarece prin OUG 91/2017 s-a prorogat termenul de incadrare in limita de sporuri de 30%, pana in luna martie, data pana la care Ministerul Sanatatii trebuie sa elaboreze regulamentul de sporuri;

4. Referitor la teama angajatilor din biblioteci, muzee si alte institutii subordonate Ministerului Culturii, mentionez ca in conformitate cu legea salarizarii nu exista motive de scadere a salariilor.

5. Vis-a-vis de situatia de la Ministerul de Externe, unde exista mai multi functionari din cadrul aparatului central carora le scad salariile, mentionam ca acest lucru se produce deoarece sunt salarizati la nivel de functie de conducere din minister, si nu la nivelul gradului diplomatic pe care il au. Acestia pot opta fie pentru functia diplomatica, fie pentru calitatea de functionar public, cu functie de conducere, al carei nivel de salarizare este acelasi pentru toate ministerele.

6. La subordonatele din cadrul Ministerului Tineretului este exclus sa scada vreun salariu, ei avand printre cele mai mici salarii, motiv pentru care au primit majorari salariale si anul trecut.

7. Scad salariile politistilor?

Este o generalizare incorecta.

In aplicarea legii salarizarii bugetarilor nu exista scaderi de salarii pentru politisti.

La politisti este un alt efect - a incetat aplicarea unui spor care a fost foarte clar definit ca fiind aplicabil pentru numai 6 luni. Iar toti cei din sindicate, care se plang, stiau de faptul ca sporul respectiv era doar pentru anul 2017.

De altfel, acest spor nu a fost introdus prin legea salarizarii, ci distinct printr-un amendament in Parlament. Si mi-amintesc ca sindicatele au fost atunci in Parlament si stiu foarte bine discutiile de atunci.

De acest spor au beneficiat pana in decembrie 2017 aproximativ 8.000 de politisti din cei 127.000 de angajati ai MAI.

Pentru ca acest spor nu a fost unul permanent nu putem spune acum ca s-a taiat. El si-a incetat aplicabilitatea de drept in decembrie 2017.

Asadar, revenind la legea salarizarii, singurul efect pentru zona MAI este pentru anumiti manageri publici si aici e vorba de o suma de aproximativ 600 de lei si pentru o singura functie de conducere, deci o suma din varful piramidei salarizarii in MAI, unde e vorba de o diferenta de 160 de lei.

Trebuie mentionat ca la managerii publici exista scaderi la toate institutiile publice.

8. In legatura cu angajatii din IT. Situatia celor de la stat a fost rezolvata prin acordarea majorarii de 28,5% pentru acoperirea transferului contributiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG aflata in lucru la Ministerul de Finante.

9. In ceea ce priveste mediul privat, mentionam ca MMJS a emis mai multe acte normative care sa vina in sprijinul angajatilor si pentru a se evita situatia ca patronii sa profite de modificare Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. In primul rand, s-a dat posibilitatea angajatorilor sa faca modificari la contractele de munca, pana la data de 31 martie 2018. Pana in acest moment, aproape jumatate din contracte au fost modificate in Revisal si mai sunt 2 luni pana la expirarea termenului, astfel incat presupunerea ca, pentru restul de 50% vor scadea salariile, este fara fundament. In al doilea rand, prin OUG 82/2017 s-a trasat angajatorilor ca si obligatie sa inceapa negocierea contractelor individuale, astfel incat angajatii sa fie siguri ca se opereaza transferul contributiilor, acestia din urma putand sa opteze, acolo unde nu exista sindicat, pentru reprezentarea la orice federatie de ramura, in cadrul negocierilor. Mentionam ca angajatorii nu trebuie sa suporte cheltuieli in plus, daca fac acest transfer, fata de cat plateau anul trecut prin cheltuiala totala a angajatorului, deci nu au niciun motiv sa umble la salariul net angajatului, altul decat a vrea sa obtina un profit mai mare. Mai mult, ca sa fim siguri ca nu vor exista derapaje, Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR Fratia, cea mai mare confederatie sindicala prin care s-a stabilit ca, la nivelul fiecarui judet, se constituie echipe mixte, formate din reprezentati ai structurilor teritoriale ale Guvernului, cum ar fi inspectorate teritoriale de munca (ITM) si ai sindicatelor care au rolul sa anunte, in timp util, care sunt firmele care profita de modificarile Codului Fiscal in defavoarea angajatului, astfel incat ITM-urile sa efectueze controale. In plus, Inspectia Muncii deruleaza o campanie de informare pentru angajati si angajatori.

Trebuie, insa, sa fim realisti si sa amintim ca, daca patronul doreste scaderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face si anul trecut si o poate face si acum, pentru ca nu avem o economie centralizata, iar puterea de interventie a statului se limiteaza doar la salariul minim pe economie.

Ca o concluzie, strict din cauza transferului contributiilor, salariile nu pot scadea.

In momentul in care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate in calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scadere a contributiilor de la 39,25 la 35%, masura regandita ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca si angajatorul sa ramana cu o contributie reprezentand fondul de garantare a creantelor salariale, concediile medicale si pentru accidentele de munca, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul ca netul angajatilor din mediul privat nu creste atat cat estimaseram noi.

Semnalam ca acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fara nicio opreliste, a facut-o, astfel incat netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%."

Intrebari:

Reprezentantii Ministerului sunt la ministerul Justitiei

Fara aviz CES, nu poti sa introduci o OUG in guvern. Existau toate celelalte avize, de la Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii

Mi se pare un razboi intre sindicate, va rog sa-l intrebati pe dl Marius Nistor, cum se simte sa vada ca in urma acestor discutii s-a propus OUG care a fost respinsa de colegi de-ai dumnealui de conferderatii sindicale

Despre salariile la DIICOT

M-am referit la acest capitol, maine ii asteptam pe toti la noi sa vedem de unde vin aceste diferente. Neavand regulamentul de sporuri, e posibil sa nu poata pune in practica toate drepturile pe care le au

Daca OUG e adoptata joi, nu vor avea nicio problema sa isi primeasca drepturile in ianuarie

Se discuta modalitatile juridice pentru a vedea cum putem iesi din aceasta situatie

La cati bugetari scad salariile?

Aproximativ 3%

Cu cat va creste netul bugetarilor?

Va pot pune la dispozitie o cartulie cu toate familiile ocupationale si cat e cresterea, 25% pe brut si 4% pe net

Angajamentele pe care le-am facut in campanie le-am respectat

Eu am spus ca salariile a 3% dintre bugetari vor scadea

90% dintre angajatii din sectorul bugetar vor aceasta lege a salarizarii