​Aplicarea noii legi a salarizarii si transferul contributiilor de la angajator la angajat afecteaza mare parte din bugetari. "Problemele majore sunt in administratia publica centrala si aici ma refer la ministere si deconcentratele ministerelor", a declarat pentru HotNews.ro Sebastian Oprescu, presedintele Sindicatului National al Functionarilor Publici. Potrivit acestuia, aproximativ 22.000 de angajati din administratia publica centrala vor avea salariile scazute, cu pana la 30%-40%, unele ajungand sa fie chiar si cu 4.000- 5.000 lei mai reduse.

Sebastian OprescuFoto: Arhiva personala

Liderul sindical mai spune ca cele mai mari reduceri le vor simti angajatii din Ministerul Afacerilor Externe, circa 57% dintre cei cu functii de conducere si 20% dintre cei cu functii de executie.

"La Ministerul Afacerilor Externe, noi avem 57% din angajatii ministerului cu functii de conducere, sefi birou, sefi serviciu, director, director general. Deci, 57% din aceste functii pierd la salariu pana la 30%. Pierd la salariu pentru ca in momentul in care discutam astazi, ei au venitul mai mare decat grila, fiind pe Ministerul Afacerilor Externe si salarizarea celor de la externe este oarecum raportata la salarizarea celor din exterior, pentru ca nu poti sa lucrezi cu un salariu foarte mic intr-o tara foarte bogata. Nu poti sa-ti pastrezi statutul de diplomat", a precizat Sebastian.

Potrivit acestuia, salarii scazute vor primi si 20% dintre cei cu functii de executie. "Aici ma refer in mod deosebit la functiile cu vechime, acei care au o oarecare experienta. Cei care au venit nou in sistem nu pierd, ci castiga undeva la 2-3%, pentru ca transferul contributiilor vine peste acea majorare salariala de 25%. Fiind o majorare salariala de 25%, contributiile fiind de 22,5%, automat raman 2,5% crestere", a explicat liderul sindical.

Acesta sustine ca mai sunt institutii in care cei necalificati vor fi platiti la fel ca cei calificati in urma cresterii salariului minim pe economie. "Un alt element pervers se intalneste acolo unde salariile sunt foarte mici. De exemplu, la Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului si Sportului si Protectia Consumatorului. Sunt institutii foarte multe care au salariile, in momentul de fata, oarecum in zona salariului minim pe economie. Cresterea salariului minim a facut ca toate functiile necalificate sa le duca spre cele calificate, prost platite. In momentul de fata, la Ministerul Tineretului si Sportului, avem aproape 75% la nivel teritorial cu salariu minim pe economie, indiferent daca au studii superioare sau nu, daca sunt calificati sau nu. La Ministerul Culturii, procentul este asemanator, si aici ne referim la bibliotecari, toti cei care lucreaza la unitati deconcentrate. In zona Protectiei Consumatorului, o institutie foarte importanta, 43% ne ducem la salariul minim pe economie. Ii ridicam pe cei cu munca necalificata la nivelul celor celor calificati. Avem comisariate pentru protectia consumatorului unde in momentul de fata sunt angajati cate 3 oameni, la Galati, la Braila. Este o institutie care trebuie sa aiba grija de consumatorul european, nu doar romani. Pe langa faptul ca sunt salariile foarte mici, si incarcatura este foarte mare. Nimeni nu vrea sa faca un audit de personal, astfel incat sa fie echivalat acel audit de personal cu zona salariala", a mai spus Sebastian Oprescu.

La nivel local, situatia este diferita. "La nivelul administratiei publice locale, aici ne referim la primarii si consilii judetene, le-a dat posibilitatea prin lege sa-si faca propriile salariile. Li se poate mari baza astfel incat sa depaseasca grila de salarizare, ei neavand limita pe grila in momentul de fata. Au limita doar pentru salariul viceprimarului sau salariul vicepresedintelui Consiliului Judetean. Avand doar aceste doua limite, salarul minim pe economie mareste, de fapt, salariul viceprimarului, raportat la salariul minim pe economie. Aici nu avem o reala problema. Mai sunt probleme punctuale", a explicat Sebastian Oprescu. Acesta considera ca nu este corect ca pentru functionarii publici, care au activitatea reglementata de aceeasi lege, sa exista doua principii de salarizare. "Pe de-o parte este negociata salarizarea la nivel local si le da posibilitatea sa creasca pana la nivelul salariului viceprimarului, iar pe de alta parte in administratia centrala se poate face doar prin lege".

La sfarsitul lunii februarie, inceputul lui martie, este posibil sa inceapa anumite actiuni de protest. "Va garantez, dupa cum merg lucrurile, administratia publica centrala, undeva la sfarsitul lunii februarie, va intra in actiuni de protest, unele spontane, altele organizate", a mai spus Sebastian Oprescu.