Ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, vine cu precizari cu privire la legea privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, spunand ca scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfunctionalitati majore, iar multi dintre bugetari aveau salarii mai mari decat presedintele Romaniei. Potrivit acesteia, prin Legea 153/2017 s-a consfintit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie al presedintelui Romaniei, iar pana in 2022 tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat. Aceasta a subliniat ca faptul ca de la 1 ianuarie salariile foarte mari vor scadea a fost cunoscut inca din momentul dezbaterii legii in Parlament. Printre categoriile profesionale care au reclamat diminuarea salariilor din 1 ianuarie se afla si grefierii, carora Ministerul Muncii le transmite ca este "deschis oricarei discutii", cu atat mai mult cu cat "doar grefierii care se regasesc in structura anumitor Curti de Apel au anuntat proteste din cauza scaderilor salariale", arata un comunicat al Ministerului Muncii.
Comunicatul de presa al Ministerului Muncii:
Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice a inceput sa produca efecte din data de 1 iulie 2017.
Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfunctionalitati majore, in sensul ca pentru aceleasi functii si atributii, functionarii din institutiile statului aveau salarii diferite.
Spre exemplu:
- un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei;
- un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei.
Alt exemplu:
- un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei;
- un consilier ministru la Ministerul Sanatatii avea un salariu brut de 12.000 lei.
In acelasi timp, raportul intre cel mai mic salariu din sistemul bugetar si cel mai mare era de 1 la 18, multi dintre bugetari avand salarii mai mari decat presedintele Romaniei. Prin Legea 153/2017 s-a consfintit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie al presedintelui Romaniei, iar raportul a devenit de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat masura ajustarii tuturor salariilor care depaseau indemnizatia presedintelui Romaniei, in general a celor cu functii de conducere.
O alta inechitate, care nu avea legatura cu indemnizatiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-istilor din diferite institutii.
De exemplu:
- un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei;
- un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei.
Prin urmare, masura a fost si de ajustare, in sensul in care, in anul 2022, toti IT-istii vor avea un salariu brut de 9.300 lei, ceea ce duce la o usoara diminuare in cazul celui de la Justitie si la o crestere cu 67% in cazul celui de la ANPIS.
In anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat: cei aflati in baza de jos a piramidei salariale vor avea cresteri treptate, in unele cazuri duble fata de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumatatea piramidei salariale vor avea cresteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustari, astfel incat niciun bugetar sa nu mai depaseasca presedintele Romaniei, iar pentru munca egala sa fie salarii egale in toate cazurile.
De altfel, faptul ca de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scadea a fost cunoscut inca din momentul dezbaterii Legii 153/2017 in Parlamentul Romaniei, in luna iunie 2017.
In ceea ce priveste salariile grefierilor, MMJS a solicitat si primit de la Ministerul Justitiei lista cu salariile in plata la categorii de personal din sistemul Justitiei si a operat modificari salariale pentru grefieri intre 23% si 91%, pana in 2022, etapizat.
In ceea ce priveste transferul contributiilor de la angajator la angajat, intreg sistemul public beneficiaza de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acopera procentul aferent contributiilor platite de angajator, motiv pentru care nu exista posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu norma intreaga, din sistemul bugetar, sa scada, cu exceptia celor 3% care au suferit ajustarile salariale amintite.
In acelasi timp, angajatilor cu norma partiala din sistemul bugetar li se aplica efectele OUG referitoare la plata contributiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuari de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua masuri pentru a li se constitui o norma intreaga.
Mentionam ca reprezentantii grefierilor nu au contactat, pana la acest moment, MMJS pentru vreo discutie legata de motivele unor eventuale scaderi de salarii.
MMJS este deschis oricarei discutii in vederea clarificarii subiectului in cauza, cu atat mai mult cu cat doar grefierii care se regasesc in structura anumitor Curti de Apel au anuntat proteste din cauza scaderilor salariale.
1
29
