Cateva persoane s-au adunat, miercuri dimineata, in fata sediului Parchetului Militar din Bucuresti, oamenii afisand mesajul "Multumim", dupa ce procurorii militari au anuntat ca au deschis un dosar penal in cazul jandarmului care a lovit cu pumnul mai multi manifestanti in timpul protestului care a avut loc sambata trecuta la Bucuresti, relateaza News.ro.

Aproximativ 20 de persoane s-au aflat, joi, in fata sediului Parchetului Militar Bucuresti, pentru a le multumi procurorilor pentru ca fac cercetari in cazul jandarmului filmat lovind manifestanti in tipul protestului de sambata.

Opt dintre cei prezenti au afisat mesajul"MULTUMIM", fiecare dintre ei purtand cate o litera de mari dimensiuni.

Mobilizarea pentru aceasta actiune, care a durat aproximativ o jumatate de ora, s-a facut pe Facebook.

Procurorii Parchetului Militar au anuntat, marti, ca s-au sesizat din oficiu si fac cercetari pentru purtare abuziva in cazul jandarmului care a fost filmat cand lovea protestatarii sambata seara, in Piata Universitatii. "La data de 22 ianuarie 2018, procurorii Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti s-au sesizat din oficiu cu privire la savarsirea infractiunii de purtare abuziva (...) constand in aceea ca unul dintre jandarmii din dispozitivul desfasurat pentru mentinerea ordinii si linistii publice a agresat fizic una sau mai multe persoane, pe fondul unei busculade create in zona cordonului de protectie", a anuntat Parchetul instantei supreme.

Imagini cu jandarmul care loveste cu pumnul participanti la protestele de sambata din Piata Universitatii au fost distribuite intens pe retelele sociale, provocand reactii vehemente.

Discursul integral al presedintelui Klaus Iohannis de Ziua Unirii Principatelor, la Catedrala Patriarhala (sursa: Administratia Prezidentiala):

"Preafericirea Voastra Parinte Patriarh,

Domnule Presedinte al Academiei Romane,

Onorata audienta,

Va multumesc pentru invitatia de a sarbatori impreuna Ziua Unirii Principatelor!

In acest loc cu o simbolistica deosebita, Adunarea electiva l-a ales si in Tara Romaneasca pe proaspatul domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.

Aici, Unirea Principatelor sub un singur domn a fost ceruta de cei care s-au strans pe Dealul Mitropoliei in dimineata zilei de 24 ianuarie 1859, aceeasi generatie care a aparat deviza 'Dreptate si fratie' pe Dealul Spirii la 1848.

La Iasi si la Bucuresti, elitele politice au inteles momentul istoric si au urmat interesul general al societatii.

Un rol decisiv in infaptuirea Micii Uniri l-a avut intelectualitatea progresista, formata la inalte scoli occidentale, si totodata puternic inspirata de idealurile nationale.

Nu intamplator, artizanii unirii de la 1859, politicieni respectati ai perioadei, de anvergura intelectuala europeana, s-au regasit printre primii membri ai Academiei Romane.

Ion Heliade Radulescu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, Alexandru Hurmuzachi sunt doar cateva dintre figurile ilustre ale vremii.

Prin contributia acestei elite, deopotriva politice, dar si intelectuale, in decurs de 60 de ani de la Unirea Principatelor, Romania si-a construit principalele institutii statale, de inspiratie europeana, si-a obtinut independenta nationala si a fost recunoscuta ca subiect de drept international.

Unirea Principatelor din 5, respectiv 24 ianuarie 1859 este departe de a reprezenta un episod cu semnificatii reduse sau conjuncturale. Astazi, cand o sarbatorim, suntem constienti ca ea este, in fapt, un moment fundamental al nasterii Statului Roman, expresie politica a unei societati in cautarea unitatii si modernitatii.

Prin constructia institutionala care i-a succedat, Unirea Principatelor consolideaza, la un deceniu dupa revolutiile de la 1848, cursul tarilor romane spre valorile si filozofia politica occidentale.

Sa ne amintim ca prin Conventia de la Paris din 1858 se stabilea pentru Principatele Romane asezarea statului pe principiile separatiei puterilor, ale responsabilitatii ministeriale, precum si constituirea unei unice curti judecatoresti si de casatie, formata din judecatori inamovibili, cu sediul la Focsani.

'Fa ca legea sa inlocuiasca arbitrarul; fa ca legea sa fie tare!' - asa il indemna Mihail Kogalniceanu pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Este un indemn care si-a pastrat vie semnificatia.

Astazi, cand destinul nostru european se fundamenteaza pe domnia statului de drept si pe egalitatea in fata legii, progresul Romaniei este indisolubil legat de existenta unei legislatii coerente si stabile, capabile sa sanctioneze abuzurile si necinstea.

Acesta este si mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de romani care au manifestat si in 2017, si la inceputul lui 2018 pentru o tara stabila si prospera, pentru o justitie independenta si eficienta.

Preafericirea Voastra,

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor,

Marile evenimente istorice se explica si prin contextul geopolitic in care s-au petrecut.

Unirea Principatelor s-a inscris in marile procese politice europene, alaturi de toate celelalte realizari majore ale Romaniei moderne, precum Marea Unire, regasirea cursului democratic si apartenenta la spatiul comunitar european si nord-atlantic.

Insa, atat in 1859, cat si in 1918, hotaratoare a fost constiinta unitatii nationale, impletita cu actiunea vizionara a elitelor. Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca si al Marii Uniri, se regaseste in spiritul, in energia si in determinarea sociala de a ne urma destinul european.

In aceste doua momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, romanii au avut in frunte conducatori destoinici.

Cand au existat oameni de stat responsabili, iar aspiratiile tuturor romanilor s-au concretizat intr-un proiect comun, atunci Romania a fost un stat puternic. Cand prevaleaza ambitiile personale ale diferitilor lideri sau grupuri in detrimentul interesului national, atunci tara stagneaza sau face pasi inapoi.

Evenimentele din ultimele zile dovedesc din nou ca aceste lectii ale istoriei raman valabile si astazi. La fel ca acum un secol, spiritul natiunii este viu.

Manifestatiile pasnice si democratice arata o fata frumoasa a Romaniei de astazi: o societate care stie ce vrea, care nu abdica de la principiile fondatoare ale Romaniei moderne.

Guvernantii au datoria de a fi mai atenti la cerintele cetatenilor, mai preocupati fata de consecintele pe termen lung ale deciziilor luate, mai deschisi dialogului.

Avem nevoie de un stat care sa fie pe masura societatii, pentru ca romanii vor o guvernare decenta si eficienta.

Preafericirea Voastra,

Domnule Presedinte,

Onorat auditoriu,

Sa nu uitam ca sarbatoarea de astazi reprezinta, inainte de toate, un indemn la unitate si coeziune sociala.

Unitatea nationala a depasit sensul istoric avut in 1859 si 1918. Continutul acestei sintagme s-a imbogatit, in Romania contemporana, prin valori democratice si civism.

Societatea noastra isi potenteaza astazi unitatea si isi intareste coeziunea prin valorificarea diversitatii sale etnice, culturale si religioase.

Plecand de la aceste trasaturi si valori, in anul Centenarului, natiunea noastra asteapta ca tara sa fie condusa de politicieni constienti de importanta misiunii lor.

Din locul consfintirii Unirii Principatelor, in numele Statului care s-a nascut acum 159 de ani si s-a desavarsit la 1 decembrie 1918, va chem sa facem din Romania un stat cat mai puternic, in care drepturile si libertatile sunt respectate, iar democratia este litera de lege!

Vorba imnului aniversarii de astazi, sa aratam ca Romania are o soarta demna in lume!

La multi ani!"