Rata anuala de crestere a cheltuielilor pentru aparare va creste cel mai probabil in perioada 2017-2021 in 58 din 71 de natiuni analizate la nivel global, inclusiv tarile NATO, se intr-un raport realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC). Raportul abordeaza sporirea cheltuielilor militare ale tarilor NATO si a altor puteri militare din lume, in contextul in care si Romania si-a crescut alocarea bugetara pentru Aparare la 2% din PIB si a demarat ample procese de achizitii militare. "Dezvoltarea economica asigura implicit si securitatea militara. In acest context, o economie puternica cu baza de crestere solida si cu un mediu fiscal si financiar stabil este absolut necesara pentru securitatea nationala si pentru investitiile militare necesare", atrage atentia insa Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
"PwC Global Defense Perspectives 2017" este un raport care analizeaza cheltuielile de aparare a 71 de tari. Raportul analizeaza doi parametri: prioritizarea cheltuielilor de aparare (cheltuieli ca procent din PIB) si postura de securitate - masura in care tarile desfasoara trupe aeriene si terestre in afara granitelor nationale si cantitatea de armament vandut sau inchiriat de o tara. Natiunile analizate in raport includ top 50 al tarilor care investesc cel mai mult in tehnica militara (conform Institutului de Cercetare a Pacii din Stockholm) si un grup de 21 de tari selectate pentru importanta lor regionala sau globala, indiferent de nivelul cheltuielilor militare (inclusiv Siria, tarile NATO si Iordania).
"Provocarile de securitate cu care se confrunta organizatiile de aparare ale natiunilor sunt complexe, si intr-o continua dinamica. In perioada urmatoare, una dintre cele mai mari provocari ale tarilor NATO va fi respectarea angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru aparare. Pentru 2017 Romania si-a asumat obligatia de a aloca 2% din PIB catre armata, iar acest lucru este valabil si in bugetul pentru 2018. Dezvoltarea economica asigura implicit si securitatea militara. In acest context, o economie puternica cu baza de crestere solida si cu un mediu fiscal si financiar stabil este absolut necesara pentru securitatea nationala si pentru investitiile militare necesare. In acelasi timp trebuie sa acordam o atentie sporita amenintarilor cibernetice, cel mai nou tip de conflict", a declarat Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
Raportul releva o crestere a cheltuielilor de aparare proiectate pentru perioada 2017 - 2021, care va compensa declinul inregistrat in perioada 2012-2016 in 45% dintre tarile analizate. Printre acestea se numara jucatori mari precum Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, dar si economii emergente cum ar fi Turcia si Brazilia.
Raportul arata ca, desi exista o crestere prognozata a cheltuielilor de aparare, va exista, in continuare, o presiune asupra bugetelor de aparare ale jucatorilor importanti, pe masura ce amenintarile continua sa se intensifice, inclusiv cele informatice. Schimbarea polilor de putere economica, dinspre vest spre est, schimbarile demografice si avansul tehnologic sunt printre trendurile cele mai importante, din punct de vedere global, pe care analistii le considera ca au un 'efect profund' asupra apararii si securitatii.
La o privire atenta asupra NATO, analiza releva faptul ca, in timp ce cheltuielile militare vor ramane negative in tarile membre, este posibil ca in conditiile in care situatia economica se va imbunatati, mai multe tari NATO vor atinge pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare in urmatorii 5 ani.
Raportul este disponibil la adresa de internet: https://pwc.to/GDP2017
Elemente relevante ale raportului:
- Problemele economice si scaderea pretului petrolului pun presiune pe bugetele de aparare. Prabusirea pietelor petroliere din 2014 a atras o contractare a cheltuielilor de aparare in tarile dependente direct de pretul petrolului. Daca nu se intrevede o crestere a pretului barilului de petrol in urmatorii ani, tari dependente de petrol, cum ar fi Arabia Saudita, vor avea dificultati in a mentine nivelul actual al cheltuielilor cu apararea.
- Tensiunile geopolitice alimenteaza suplimentar comertul mondial cu armament. Pentru a satisface nevoia globala de arme, este foarte posibil ca tari precum China sau India sa conteste suprematia duopolului SUA si Rusia, care, impreuna, au furnizat 56% din totalul armamentului exportat in perioada 2012-2016.
- Tarile NATO si-au asumat tinta de 2% din PIB pentru cheltuielile de aparare, dar fac eforturi mari pentru a atinge acest nivel. In 2016, numai 4 din 29 membri NATO, sau 14%, au atins tinta de 2% din PIB pentru cheltuieli ale armatei. 20 din 29 de tari NATO au cheltuit mai putin in valori absolute in 2016 comparativ cu 2014.
- Cheltuielile militare ale Statelor Unite revin pe crestere. In 2016, SUA si-au majorat cheltuielile de aparare cu 1,7% pana la 611 miliarde de dolari, semnaland sfarsitul unui trend descrescator al cheltuielilor militare. Viitoare cresteri sunt de asteptat in urmatorii cinci ani sub noua Administratie.
- Factorii macroeconomici si geostrategici, inclusiv schimbarea polilor de putere dinspre vest catre est, schimbarile demografice si resursele limitate sunt elemente care vor reconfigura profund trendurile cheltuielilor militare. Este cazul in zone mai putin dezvoltate ale lumii unde mega-tendintele vor aduce instabilitate si vor pune o presiune suplimentara, interna si externa, provocarilor de aparare si securitate.
Romania, 2% din PIB pentru Aparare doi ani la rand. Ample procese de achizitii militare demarate
Romania a alocat incepand cu 2017 2% din PIB pentru Aparare si a avansat mai multe proceduri de achizitie de echipamente militare. In 2017 s-a semnat contractul pentru sistemul de aparare anti-aerian Patriot, 7 baterii in cea mai recenta configuratie a sistemului pentru care Romania va plati nu mai putin de 3,9 miliarde de dolari.
Pentru 2018, conform declaratiilor oficiale si planurilor conturate inca de anul trecut, Armata are in vedere desfasurarea mai multor programe de inzestrare. Dintre acestea amintim continuarea achizitiei sistemului de rachete anti-aeriene Patriot, de transportoare blindate Piranha V, demararea dezvoltarii transportorului Agilis 8X8 cu nemtii de la Rheinmetall la uzina de la Moreni, contractarea constructiei a patru corvete multifunctionale si modernizarea celor doua fregate din dotare, inarmarea cu baterii de coasta cu rachete anti-nava, achizitia de camioane militare, de blindate 4X4, de elicoptere de transport si de atac, demararea achizitiei de sisteme de aparare anti-aeriene pe raza scurta si foarte scurta (Shorad/Vshorad), dar si initierea unei noi achizitii de avioane de lupta multirol F-16.
