New York Timesscrie pe larg intr-un articol despre protestele din Romania din luna decembrie, dar si despre modificarile legilor justitiei care sunt de natura sa slabeasca lupta anticoruptie si statul de drept, amintind ca in 2017 si guvernele Ungariei si Poloniei au facut presiuni pentru un pas inapoi in fata principiilor democratice si a statului de drept.
Astfel, Scrie NYT ca protestatarii si politicienii se pregatesc pentru o luna ianuarie intensa, la aproape un an dupa ce zeci de mii de oameni au iesit in strada protestand fata de OUG 13.
"Pe 20 decembrie, Senatul Romaniei a adoptat o legislatie despre care criticii spun ca va slabi independenta sistemului judiciar. Camera Deputatilor a aprobat anterior modificarile. Ei asteapta acum semnatura presedintelui Klaus Iohannis, care a criticat indelung eforturile de a slabi lupta impotriva coruptiei. Iohannis este fostul lider al Partidului National Liberal, principalul partid de opozitie al coalitiei de guvernamant.
Domnul Iohannis are 20 de zile sa semneze masurile sau sa-si exercite dreptul de veto si sa le trimita inapoi in Parlament. "Daca cineva isi imagineaza ca nu vor fi consecinte, ei au cazut pur si simplu de pe luna", a declarat el reporterilor pe 20 decembrie.
Masurile ar limita independenta magistratilor, precum si instituirea unei unitati speciale care sa investigheze potentialele crime comise de acestia. Judecatorii si magistratii au tinut proteste tacute in fata instantelor din intreaga tara pentru a se opune masurilor", scrie NYT.
In continuare, NYT scrie despre faptul ca parlamentarii de la partidul de guvernamant au emis un proiect de lege pe 26 decembrie, care propune modificari ale codului penal al Romaniei, care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile in serviciu daca prejudiciul financiar este mai mic de 200.000 de euro; aproximativ 240.000 de dolari.
Joi, initiatorul proiectului de lege a anuntat ca retrage propunerea, dar a spus ca unele dintre dispozitiile sale ar putea fi inca adoptate ca amendamente la codul penal.
Autorul articolului mai noteaza ca masurile, daca sunt adoptate, vor slabi semnificativ legile anticoruptie si ca un efort similar efectuat la inceputul acestui an pentru a stopa lupta impotriva coruptiei a determinat proteste masive de strada. Cel mai mare protest din ultimul sfert de secol a adunat jumatate de milioan de oameni si a fortat guvernul sa renunte la OUG 13.
Autorul articolului il citeaza pe Cristian Parvulescu, subliniind ca momentul in care au ales sa faca aceste modificari nu este o accidental.
"Protestele au avut un impact, dar acum este iarna, iar protestatarii sunt mai putin", a declarat Cristian Pirvulescu, decanul departamentului de stiinte politice la Universitatea Nationala de Studii Politice si Administratie Publica din Bucuresti. "Politicienii inteleg ca acesta este momentul pentru a impinge aceste schimbari".
De asemenea, in text este reamintita intalnirea lui Mihai Tudose cu reprezentantii societatii civile, dar care nu a dat roade, in sensul asteptarilor celor din urma, moment in care este citat Mihai Politeanu, fondatorul Initiativei Romania, care promite ca vor fi chemati oamenii in strada din nou in luna ianuarie, "pana vor fi oprite aceste modificari".
Articolul aminteste de mesajul Departamentului de Stat al SUA, prin care sunt criticate masurile slabire a sistemului judiciar, dar si de decizia Comisiei Europene de a invoca articolul 7 al UE fata de Polonia.
In final, este relatata declaratia lui Radu Delicote cu privire la faptul ca Iohanis ca retrimite, cel mai probabil, in Parlament masurile adoptate, iar ca luna ianuarie va fi o luna a luptei politice.
5
11
