In spatiul public au aparut deja sustinatori ai amendamentelor depuse de PSD-ALDE la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, utilizand ca pretext transpunerea unei directive europene. Deputatul PSD Eugen Nicolicea si alti juristi ai partidului sustin, de pilda, ca amendamentul care propune modificarea Codului de Procedura, astfel incat suspectii sa fie anuntati de procurori imediat dupa inregistrarea unei sesizari penale este sa oblige procurorul sa deruleze urgent urmarirea penala cu respectarea garantiilor procesuale pentru toate partile.

BalantaFoto: Pixabay

Altfel spus, parlamentarii puterii sustin ca"scopul modificarii este sa se evite astfel administrarea intregului probatoriu fara ca suspectul/inculpatul sa fie prezent, principiul prezumtiei de nevinovatie fiind grav infranta de caracterul secret al urmaririi. Astfel, ar fi impiedicate inculparile superficiale, fara probe, dar si blocarea unor dosare in mod preferentiale de catre procuror, care este obligat sa administreze tot probatoriul dupa ce exista suficiente elemente ca o persoana a savarsit o fapta penala si in contradictoriu cu aceasta."

De ce explicatiile PSD sunt false

Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, modificarea propusa de PSD-ALDE presupune ca daca o persoana face plangere fata de un individ bine determinat sau determinabil iar descrierea situatiei de fapt are aparenta de veridicitate si poate fi incadrata intr-un art. din cod penal esti obligat sa il faci suspect. De cele mai multe ori plangerile au aceasta aparenta, deci vom avea circa 1 milion de suspecti (cu indulgenta raportat la numarul total de cauze inregistrate). In plus daca il faci suspect automat trebuie sa il chemi si sa ii aduci la cunostinta aceasta calitate si procurorul are maxim 10 zile la dipsozitie de a face ceva dupa care este obligat sa-i puna la dispozitie suspectului tot dosarul.

Cum sustine PSD dreptul suspectului de a fi prezent la audierea martorului

PSD ALDE propune modificarea articolului 83 din Codul de Procedura care da dreptul suspectului si inculpatului sa asiste la audierile martorilor, masura despre care DNA a spus cava ingreuna efectuarea urmaririi penale, avand in vedere ca in numeroase situatii martorii vor fi intimidati de prezenta autorului infractiunii. PSD sustine ca garantia oferita in prezent prin lege inculpatului de a fi reprezentat de avocat la audierile martorilor nu este suficienta.

Sustinatorii amendamentului afirma ca nu orice persoana cercetata are resursele financiare necesare sa isi angajeze aparator iar avocatul din oficiu nu participa niciodata la faza de urmarire penala. Potrivit acestora, "participarea la audieri, chiar impreuna cu avocatul, ii da posibilitatea acestuia de a aprecia asupra intrebarilor ce urmeaza a-i fi adresate. In prezent, se comunica avocatului de la organul de cercetare penala faptul ca urmeaza a se efectua acte procesuale iar acesta nu stie cine va fi audiat, ce calitate are acea persoana, ce cunoaste relevant cu privire la imprejurarile imputate lui. Presupusa "intimidare" a martorilor se poate realiza si in faza de judecata, ceea ce ar presupune ca inculpatul ar trebui sa nu participe la propriul proces. Or, tocmai acesta este scopul Directivei, ca inculpatul sa nu fie condamnat in absenta sa si ii acorda dreptul de a se apara in orice faza a procesului penal, inclusiv in faza de urmarire penala. In plus, exista institutia martorului protejat/amenintat care pentru acest scop a fost introdusa in cod, nu pentru a ascunde identitatea unor martori mincinosi, astfel cum se intampla in prezent."

De ce explicatiile PSD sunt false

Potrivit specialistilor in drept consultati de HotNews.ro, nu se poate spune ca avocatii din oficiu nu pot participa la actele de urmarire penala deoarece ei au exact aceleasi drepturi ca avocatii alesi, nu exista discriminare. "Avocatul care a solicitat sa fie prezent la actele de urmarire penala este notificat cu privire la data si ora si are o obligatie profesionala sa isi exercite profesia in mod corespunzator, el vorbeste inainte cu clientul sau, are pregatire juridica, stie care este acuzatia, poate cere reaudierea martorilor, poate face obiectiuni, prezenta lui este tocmai o garantie ca cineva cu cunostinte juridice participa la actele de urmarire penala", au explicat pentru HotNews.ro specialisti in drept.

Potrivit acestora, jurisprudenta CEDO prevede ca dreptul la aparare trebuie sa fie in echilibru cu dreptul victimelor si cu interesul public si nicaieri in actele internationale nu se prevede dreptul suspectului de a participa la toate actele de urmarire penala. Exista decizii in care statele au fost condamnate de CEDO pentru ca au pus victima in pozitia de a se confrunta cu agresorul. Echilibrul intre aceste interese este dat tocmai de permiterea participarii avocatului, persoana care are ca interes apararea clientului, care discuta liber cu acesta dar care nu este un factor la fel de mare de presiune si indimidare pentru persoane vatamate sau martori.

"Argumentul ca in faza de judecata inculpatul participa si la fel trebuie sa fie in faza de urmarire penala este o dovada ca nu se cunoaste structura codului de procedura penala si nu exista minime notiuni privind procesul penal. Faza de urmarire penala este nepublica si esential necontradictorie, este creata tocmai pentru a se stabili situatia de fapt si a se aduna probe atat in favoarea cat si in defavoarea inculpatului, acest fapt fiind generat tocmai de momentul incipient si de activitatile specifice anchetei penale", au mai explicat pentru HotNews.ro specialistii in drept penal.

Potrivit acestora, daca transformam urmarirea penala in faza contradictorie si publica am putea la fel de bine sa citam suspectul la solutionarea propunerii de emitere a mandatelor de interceptare sau de autorizare a perchezitiei domiciliare. Se tot invoca posibilitatea de a fi acordat statutul de martor amenintat dar in multe cazuri nu pot fi aplicate deoarece identitatea protejata nu ar aduce niciun beneficiu, martorul fiind usor de identificat.