Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Presa spaniola: Tarile eurosceptice din Europa de Est, calul troian al Chinei in UE

de Red. Stiri     HotNews.ro
Marţi, 12 decembrie 2017, 9:44 Actualitate | Esenţial


Presedintele chinez Xi Jinping
Foto: Wikipedia
Pe furiș și fără multă agitație, China câștigă teren în Europa. Este vorba despre o prezență care merge dincolo de produsele fabricate în în gigantul asiatic sau de cooperarea comercială, scrie publicatia spaniola La Vanguardia, citata de Rador. China profită de veriga cea mai slabă a UE: țările Europei Centrale și de Este, un grup de state avide de investiții pentru a-și moderniza infrastructurile și convertite multe dintre ele la euroscepticism.

Realitatea este că influența Beijingului se percepe deja în unele decizii politice ale Uniunii Europene, ceea ce îngrijorează Bruxelles-ul, care se teme că-și va vedea sabotate principiile. Această prezență se transmite prin intermediul partenerilor comunitari ai Europei Centrale și de Est, care s-au transformat în calul troian al intereselor chinezești în UE.

Fără grabă, dar și fără pauze, Beijingul câștigă influență în Europa. Astfel, profită de veriga cea mai slabă a Bătrânului Continent: țările Europei Centrale și Orientale. Un grup de state avide de investiții pentru a-și moderniza infrastructurile și convertite multe dintre ele la euroscepticism, și care nu stau pe gânduri în a accepta ajutoarele chinezești, chiar dacă acest lucru ar pune sub semnul întrebării normele comunitare.

Prim-ministrul bulgar, Boiko Borisov, a rezumat această nouă realitate semnalând: "Avem rarul noroc de a asocia două puteri economice imense: UE și China, grație acestor inițiative. Acest lucru ne va permite să avansăm spre numeroase proiecte. Cu cât vom realiza mai multe proiecte, cu atât mai prosperă și competitivă va fi regiunea", a spus.

Borisov se referea la forumul 16+1, o platformă de cooperare impulsionată de Beijing în 2011 împreună cu țările Europei Centrale și Orientale, pentru a încuraja cooperarea economică și comercială. Obiectiv pe care Beijingul l-a transformat într-unul prioritar, după ce și-a lansat proiectul strategic al noilor Drumuri ale Mătăsii terestre și maritime, pentru a recupera vechile rute comerciale care au legat Orientul și Occidentul cu scopul de a câștiga piețe și aliați în Asia, Africa, Europa și America Latină.

Beijingul a confirmat acest interes în 2016, odată cu crearea unui fond de investiții de 10 miliarde de euro, pentru a finanța proiecte în regiune și care s-a soldat anul acesta cu mai multe vizite ale liderilor chinezi în zonă. Președintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Republica Cehă în luna martie, iar în iunie a mers în Polonia și Serbia. La rândul său, prim-ministrul Li Keqiang, a participat la summit-ul 16+1 care s-a desfășurat în zilele de 27 și 28 noiembrie la Budapesta, o călătorie de care liderul chinez a profitat pentru a aprofunda relațiile bilaterale cu Ungaria, care alături de cehi și polonezi reprezintă unul dintre partenerii cei mai eurosceptici din UE. Grupul celor 16 parteneri ai Beijingului este format din Ungaria, Bulgaria, România, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Croația, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegrul, Albania și Macedonia.

În cadrul acestor vizite, China își demonstrează capacitatea de a deschide uși. Tentează guvernele Europei Centrale și Orientale cu predispoziția sa de a finanța lucrări de infrastructură, precum căi ferate, centrale electrice sau autostrăzi - inițiative care din 2012 au presupus o investiție de 13 miliarde de euro din partea firmelor chinezești, conform Centrului de Studii Internaționale și Strategice.

Pentru China, aceasta este cheia pentru intrarea în UE. O ușă pe care a deschis-o prin intermediul Balcanilor, o regiune care s-a transformat în platforma sa de pătrundere pe continentul european. Portul grec Pireu pe care-l controlează prin intermediul companiei de stat de transport maritim Cosco, s-a transformat în principalul punct de intrare a exporturilor chineze în Europa, iar traficul său de mărfuri amenință deja marile porturi din nord, precum Hamburg sau Rotterdam. Beijingul vrea acum să consolideze această cale de pătrundere prin intermediul conexiunii feroviare dintre Belgrad și Budapesta, un proiect a cărui finanțare se ridică la circa 3 miliarde de euro.

La Bruxelles, o astfel de ofensivă creează neliniște. În special, după ce Li le-a cerut în timpul summitului de la Riga din 2016 celor 16+1 ai săi, să contribuie la "la menținerea păcii mondiale și a stabilității regionale", conform Xinhua. Un apel pe care unii diplomați europeni îl interpretează ca pe o cerere de a sprijini interesele Beijingului, cum ar fi scurtcircuitarea călătoriilor lui Dalai Lama sau opoziția față de orice inițiativă a Taiwanului.

Alți diplomați comunitari își recunosc în particular temerile ca nu cumva Beijingul să-și folosească influența în alte țări pentru a contracara sau descuraja decizii ale UE care-i afectează interesele. Și se speculează că unele țări din grupul 16+1 și-ar putea exploata relațiile cu China pentru a-și consolida pozițiile de negociere la Bruxelles.

În acest sens, clubul comunitar a trăit anul trecut prima sa experiență referitoare la cum poate afecta influența chineză o dezbatere internă a UE. Reprezentanții celor 18 de state membre s-au implicat într-o complexă discuție despre poziția pe care trebuia să o adopte UE față de hotărârea Tribunalului de la Haga care afirma că drepturile maritime ale Chinei în Marea Chinei Meridionale erau incompatibile cu dreptul internațional. La final, pozițiile dure ale Ungariei și Greciei au reușit să slăbească declarația finală a celor 28, iar China nu a fost menționată în mod direct.

Situații similare s-au repetat în ultimele luni. Vara aceasta, Grecia pe care investițiile chineze o ajută să-și depășească grava criză financiară, a blocat o declarație de condamnare a Beijingului pentru represiune împotriva disidenților. La fel procedase și Ungaria în luna martie.

Nu sunt singurele roade pe care le-a obținut Beijingul. Unii diplomați și tehnicieni comunitari indică faptul că China a reușit să slăbească ambițiosul proiect de investiții pentru lucrări de infrastructură cheie sau companii de tehnologie militară ale Bruxelles-ului. O inițiativă care ar putea aduce prejudicii companiilor sale.

Situația presupune o neașteptată provocare pentru coeziunea UE. "Încep să schimbe calculele politicii externe a statelor membre și reduc capacitatea UE de a vorbi pe o singură voce în domenii importante ale politicii externe, ca de exemplu, tema Mării Chinei Meridionale", arata Mikko Huotari și Yhilo Hanemann într-un raport al Institutului Mercator pentru Studii Chinezești (Merics).

Tensiunea l-a determinat pe ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, să-i ceară Beijingului ca dincolo de investițiile sale de milioane să respecte principiul "o singură Europă", adăugând: "Dacă nu avem succes în dezvoltarea unei strategii unice față de China, atunci China va avea succes divizând Europa".



















2802 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version