Un aviz al Comisiei de la Veneţia asupra legilor justiţiei este obligatoriu. Iniţiatorii proiectelor vor să ofere Executivului instrumente de control asupra sistemului judiciar. Iată ce declară procurorul general al României, Augustin Lazăr, într-un interviu la RFI. El consideră că nu există nici o urgenţă în a modifica legile justiţiei şi cere o dezbatere transparentă pe această temă.

În opinia lui Augustin Lazăr, „nu există nici o urgenţă în a modifica legile justiţiei, într-o procedură de urgenţă, într-o comisie specială a Parlamentului României. Aşa cum se află acum ordinea de drept în România şi modul în care este organizată justiţia română, nu necesită nici o urgenţă de modificare, fără o dezbatere transparentă şi clară în faţa opiniei publice a acestor legi”.

Procurorul general crede că „iniţiatorii noului proiect au prezentat interes exclusiv pentru modificări care să ofere instrumente de control Executivului asupra Justiţiei, care este prezentată pretins abuzivă. Maniera de privire a rezultatelor justiţiei române este diferită. Pe de o parte, cei care privesc obiectiv văd o justiţie europeană, reformată ca standarde şi ca principii, care are un înalt nivel european de eficacitate în combaterea corupţiei, iar pe de altă parte, cei care fac obiectul activităţii justiţiei române nu o privesc în această manieră optimistă, iar ei găsesc că este momentul potrivit pentru a se modifica legile justiţiei, în câteva aspecte principale, care să asigure controlul asupra justiţiei”.

Cele mai periculoase propuneri de modificare a legilor justiţiei

Întrebat care i se par cele mai periculoase propuneri de modificare a legilor justiţiei, Augustin Lazăr a răspuns: „Controlul Inspecţiei Judiciare, care să fie luată de la garantul independenţei justiţiei, care este CSM şi pusă într-un statut distinct. Apoi, direcţie specializată de cercetare a magistraţilor, ceea ce n-a mai fost niciodată şi ar sugera ideea că în magistratura română ar exista o asemenea criminalitate, încât să impună structuri specializate pentru cercetarea magistraţilor. Este total greşit şi statisticile ne arată că magistraţii care mai comit infracţiuni sunt foarte puţini, spre deosebire, din păcate, de politicieni, despre care nu putem discuta acelaşi lucru. Apoi, înăsprirea condiţiilor răspunderii materiale a magistraţilor. Evident că se doreşte inhibarea magistraţilor, ca nu cumva să mai ia decizii, deci să se gândească de zece ori când iau o decizie şi să nu mai aibă eficacitatea respectivă în combaterea corupţiei. Constatăm mai nou că statutul de magistrat independent al procurorului este vizat în mod special şi se ştie de ce: dacă nu există un procuror independent, evident că nu va fi nici o justiţie independentă”.