China strange legaturile cu Estul. O face prin intermediul cecurilor. Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a anuntat lunea acesta la Budapesta o noua investitie de 3 miliarde de dolari in Europa Orientala si in Balcani. Suma se adauga proiectelor si imprumuturilor pe care Beijingul le-a semanat in ultimii ani si prin care nu cauta doar sa-si consolideze pozitia intr-o zona strategica de mare relevanta, ci sa aiba si influenta in UE. Prin acest demers, isi asigura mai multe voci prietene intr-o Uniune cu crescande tensiuni Orient-Occident, scrie El Pais, citat de Rador.
Gigantul asiatic a investit deja peste 6 miliarde in Europa Centrala si de Est in proiecte si companii de telecomunicatii, noi energii, industrie chimica si de masinarii, conform Ministerului de Comert chinez. Si cu toate ca investitiile chineze in aceasta zona continua sa fie lente si foarte limitate in comparatie cu ceea ce intreprinde in Germania sau Marea Britanie, de exemplu - cei mai mari destinatari ai sai in Europa -, impactul in regiunile insetate de fonduri si promisiuni de investitii este foarte mare.
De mai multi ani, Estul si Balcanii reprezinta o prioritate pentru China. Declaratiile au fost facute de presedintele chinez in capitala ungara, unde participa la un summit alaturi de liderii asa-numitului grupul al celor 16, format din tari din Europa Centrala, de Est si din Balcani. In plus, anuntul se incadreaza in strategia chineza de a impulsiona asa-numitul Noul Drum al Matasii, reteaua de infrastructuri de transport, energie si comunicatii care a devenit bijuteria politici externe a Chinei.
Un plan pentru reactivarea fostului coridor comercial si deschiderea de noi cai comerciale catre Vest care are printre punctele sale cheie de comunicatii Estul Europei, unde Beijingul va finanta o linie de cale ferata rapida pentru a conecta Budapesta cu Belgradul si a lega astfel intr-un mod eficient - in mai putin de trei ore fata de actualele opt - Europa Centrala de portul grecesc Pireu, unde compania chineza Cosco este prezenta de peste 30 de ani.
Interes strategic Pentru China, tarile asa-numitului grup al celor 16 - Ungaria, Albania, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina, Republica Ceha, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia si Slovenia - care insumeaza circa 120 de milioane de locuitori, prezinta un interes dublu in termeni strategici si economici. "Aceste investitii fac parte dintr-o strategie mai mare de a intra pe piata europeana, deoarece 11 dintre aceste state sunt membre ale UE. China incearca sa le utilizeze ca baza pentru a se extinde catre alte activitati pe continent", analizeaza Agnes Szunomar, experta in relatiile Estului cu Beijingul de la Academia Ungara de Stiinte.
In Serbia, cu care China are o relatie in mod particular fluida, a investit circa 1,6 miliarde de euro, cumparand companii cheie si finantand proiecte precum construirea unei centrale termice.
Ungariei - unul dintre partenerii sai cei mai prietenosi din UE - si cel mai mare receptor de investitii in termeni de PIB, dupa Finlanda si Portugalia - i-a promis 1,2 miliarde. Republicii Cehe, 2,5 miliarde.
"Incep sa schimbe calculele referitoare la politica externa a statelor membre si diminueaza capacitatea UE de a vorbi pe o singura voce pe teme importante ale politicii externe, cum este de exemplu, tema Marii Chinei Meridionale", mentioneaza Mikko Huotari si Thilo Hanemann intr-un raport al Institutului The Mercator Institute for China Studies, un "think tank" ce analizeaza realatiile cu Gigantul Asiatic si Europa.
Astfel, China si-a asigurat strangerea legaturilor cu tarile din Est si prin intermediul lor, influenta la mesele de negocieri de la Bruxelles. Grecia - mare centru de investitii - a blocat in vara aceasta o declaratie europeana care condamna China pentru represiune impotriva activistilor disidenti. In martie, Ungaria - tot mai eurosceptica si apropiata de China, Rusia si Turcia - a facut acelasi lucru, potrivit Rador.
Care este pozitia Romaniei. Dragnea, despre investitiile chineze la Cernavoda si Rovinari: O sa se reia proiect cu proiect exact din faza in care le-am lasat
In luna iulie a acestui an, Liviu Dragnea declara, dupa ce a participat la evenimentul 'Dialogul partidelor politice China - tarile Europei Centrale si de Est 2017', organizat de PSD la Palatul Parlamentului, ca toate proiectele privind investitiile chinezesti in Romania - citand centrala nucleara de la Cernavoda si Rovinari - si care au fost blocate dupa caderea Guvernului Ponta, vor fi reluate "proiect cu proiect exact din faza in care le-am lasat".
Acesta a sustinut ca, dupa ce Guvernul Ponta a cazut, "toate proiectele, aproape finalizate (...) au fost suspendate, blocate".
"Le-am spus ca interesul ramane acelasi" pentru investitii si "o sa se reia proiect cu proiect exact din faza in care le-am lasat", a precizat Dragnea.
Acelasi caz este, sustine seful PSD, si cu reluarea cursei aeriene Bucuresti - Beijing.
5
2
