Un raport UE privind performanta in inovare a clasat Romaniape penultimul loc intr-un top al natiunilor.Cercetatorii de la Ad-Astra sustin ca "asistam la o contrareforma", din cauza ca a scazut alocarea bugetara pentru acest domeniu, din cauza ca nu este stimulata perfomanta, activitatea consiliilor din subordinea Ministerului Educatiei nu este evaluata, iar propunerile de proiecte sunt evaluate exclusiv de evaluatori nationali.

2017 European Inovation ScoreboardFoto: europa.eu

Mediul de inovare din Romania este "modest", potrivit raportului UE privind inovarea 2017 care plaseaza Romania la coada clasamenului, condus de Suedia si incheiat de Ucraina.

Potrivit clasamentului, perfomanta Romaniei ca inovator a scazut cu un procent de 14.1% in raport cu performanta UE in 2010.

Clasamentul arata ca performantele UE in materie de inovare continua sa creasca, in special datorita imbunatatirii resurselor umane, a mediului favorabil inovarii, a investitiilor cu resurse proprii si a sistemelor de cercetare atractive. Suedia ramane liderul UE pentru inovare, urmat de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie si Germania. Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda si Austria sunt tarile care cresc cel mai repede spre inovare.

Indicatorii clasamentului vizeaza numarul parteneriatele public-privat pentru inovare, mediul prietenos inovarii, atractivitatea sistemului de cercetare, finantare si suport, efectul asupra vanzarilor.

Cercetatorii de la Ad Astra arata ca cercetarea este in regres, dupa ce bugetul alocat in acest sens a scazut , evaluarea scolilor doctorale a fost amanata, certificarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (INCD) s-a facut, in 2016, in baza unor rapoarte de evaluare din 2011/2012, iesite din termenul de valabilitate; sunt lansate competitii de proiecte in care nu se tine cont de nivelul de certificare al unei institutii.

De asemenea, societatea Ad Astra subliniaza ca activitatea consiliilor din subordinea Ministerului Educatiei nu este evaluata, propunerile de proiecte sunt evaluate exclusiv de evaluatori nationali, iar Institutele Academiei Romane si ale academiilor de ramura raman neevaluate independent (intr-un mod similar metodologiei prevazute in lege pentru INCD-uri), dar bugetate consistent din bugetul central.

Membrii Ad-Astra reamintesc ca acum doi ani au adresat o scrisoare deschisa presedintelui Klaus Iohannis, prim ministrului Dacian Ciolos si ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice Adrian Curaj, in care au expus punctele cheie, in viziunea noastra, pentru reforma in cercetare. In schimb toate par sa fie pe dos.

Redam mai jos contatarile societatii Ad Astra la doi ani de la transmiterea scrisorii deschise:

A’ Alocările bugetare pentru C&D nu corespund țintelor asumate de Guvern și nici celor incluse în Strategia Națională de C-D-I 2014-2020 (SNCDI 2014-2020). Astfel, Guvernul și-a asumat prin programul de guvernare „creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”. Legea 339/2015 a bugetului de stat pe 2016 – 2,3 miliarde lei pentru cercetare; Legea 6/2017 a bugetului de stat pe 2017 – 2,0 miliarde lei pentru cercetare (capitolul 5301). SNCDI 2014-2020 prevede alocarea în acest an a 4,1 miliarde lei pentru cercetare.

B’ Elaborarea unui mecanism multianual, bine fundamentat legal, în vederea asigurării stabilității și predictibilități în finanțare, care să asigure lansarea unui număr minim de competiții anuale pentru finanțarea cercetării, indiferent de eventuale variații în bugetul total alocat C&D este departe de a fi realizat; despre alocarea a 50% din finanțarea cercetării pe bază de competiții nici nu poate fi vorba.

C’ Analizarea abaterilor și întârzierilor de la prevederile SNCDI 2014-2020 nu a avut loc, ci din contră, aceasta a fost modificată punctual anul acesta prin introducerea, spre exemplu, a unei noi infrastructuri majore de cercetare pentru România – reactorul nuclear de la Mioveni (Proiectul ALFRED).

D’ În privința evaluării institutelor de cercetare asistăm la certificări ale INCD-urilor fără ca acestea să fi fost reevaluate.

E’ Finanțarea pe bază de performanță este prezentă doar „pe hârtie”, în texte de legi care fie sunt ignorate, fie modificate, fie le sunt prorogate termenele de intrare în vigoare.

F’ Reorganizarea consiliilor din subordinea celor două ministere cu atribuții în domeniul cercetării și educației se face prin intervenții brutale, din păcate permise de cadrul legal existent.

G’ Competițiile noi de proiecte sunt o raritate. Spre exemplu, singura competiție de proiecte de cercetare de anvergură (PCCDI) lansată în 2017 în cadrul PNCDI este contestată în instanță. Detalii aici. Competițiile PCCF, PD și TE au fost lansate în 2016.

H’ Asistăm la aceeași opacitate în privința activității organismelor centrale. A se vedea repetatele cereri de acces la informații de interes public pe care Asociația le trimite MCI/MEN.

I’ La capitolul infrastructurilor de cercetare finanțate din fonduri publice s-a înregistrat un oarecare progres prin utilizarea platformei ERRIS. Această platformă nu include însă informații despre rezultatele științifice obținute prin folosirea infrastructurilor respective.

J’ Obținerea atestatului de abilitare rămâne o problemă deschisă, normativul care legiferează acest aspect fiind anulat în primă instanță de către Ad Astra, recursul înaintat de MEN urmând a fi discutat în noiembrie a.c..

Toate cele de mai sus ne îndreptățesc să concluzionăm că sistemul național de cercetare este într-un regres accentuat, subliniat și de cel mai recent raport privind inovarea în statele UE.

Măsuri precum scutirile fiscale pentru cercetători, premierea articolelor/brevetelor, sau ridicarea plafonului salarial orar sunt doar încercări de resuscitare a sistemului sortite eșecului în lipsa unei reforme autentice, bazată pe punctele cheie detaliate mai sus.

În lipsa unor măsuri clare ale decidenților politici în direcția trasată prin cele două documente de mai sus (respectiv scrisoarea deschisă și măsurile de implementat imediat sau pe termen mai lung) ne vom limita activitatea la publicarea anuală a unui raport, pentru cei interesați, în care să arătăm evoluțiile/involuțiile din sistem. În același timp vom veghea la respectarea cadrului legal în domeniul cercetării, inclusiv prin acțiuni în justiție atunci când calea dialogului direct cu ministerul de resort nu va da rezultate.