Curtea Constitutionala considera ca Laura Codruta Kovesi, a refuzat sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public, prin refuzul sau transmis Comisiei speciale de ancheta privind alegerile din 2009, se arata in motivarea deciziei din 3 octombrie prin care s-a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, generat de refuzul procurorului sef al DNA de a se prezenta la audieri in fata comisiei parlamentare. Judecatoarea CCR Livia Stanciu considera insa, intr-o opinie separata, ca au existat incalcari ale Constitutiei in ceea ce priveste constituirea si functionarea comisiei speciale de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009. Opinii separate au mai avut judecatorii constitutionali Mircea Stefan Minea si Simona-Maya Teodoroiu.
"In ceea ce o priveste pe doamna Laura Codruta Kovesi, aceasta (...) a refuzat sa dea curs celor trei invitatii si sa se prezinte in fata Comisiei speciale de ancheta, iar la solicitarea comisiei de a raspunde, in scris, la intrebarile 'daca ati fost acasa la domnul Gabriel Oprea in seara zilei de 6 decembrie 2009' si 'daca raspunsul este afirmativ, va rugam sa ne precizati motivul vizitei dumneavoastra acasa la domnul Gabriel Oprea si ce persoane au mai fost prezente', doamna Laura Codruta Kovesi a raspuns ca nu a dat curs invitatiei de a lua parte la lucrarile comisiei, deoarece nu a avut si nu are cunostinta despre aspecte de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei, datorita atributiilor conferite de lege, nu a avut si nu are prerogative sau cunostinta de niciunul dintre aspectele care fac obiectul anchetei parlamentare", se arata in motivarea publicata vineri de CCR si citata de Agerpres.
Judecatorii constitutionali au apreciat ca procurorul sef al DNA nu a dat, concret, niciun raspuns la cele doua intrebari formulate de Comisia speciala de ancheta: "Doamna Laura Codruta Kovesi nici nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concreta, limitandu-se la a sustine ca nu detine informatii necesare cauzei. Curtea constata ca, de fapt, doamna Laura Codruta Kovesi nu a raspuns la cele doua intrebari formulate de Comisia speciala de ancheta. Mai mult, aceasta situatie coroborata cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevarul, desi a intreprins mai multe demersuri in vederea audierii si altor persoane care ar fi putut avea cunostinta despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul ca au fost citate in calitate de martori intr-un dosar de urmarire penala (...), sunt de natura a crea un blocaj in activitatea Comisiei speciale de ancheta (...), blocaj care a determinat Parlamentul Romaniei sa adopte o hotarare prin care prelungeste termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, in vederea continuarii demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor in scopul carora a fost declansat controlul parlamentar", se arata in motivare.
In opinia CCR, in conditiile in care persoana invitata sa participe la sedintele Comisiei de ancheta reprezinta o autoritate publica ce nu se afla sub control parlamentar, aceasta are obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei "in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare", in virtutea principiului colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului.
"Prin conduita sa, procurorul sef al DNA nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatea care exercita suveranitatea poporului - Parlamentul Romaniei, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea in seara zilei de 6 decembrie 2009, data la care s-a desfasurat scrutinul national pentru alegerea presedintelui Romaniei, alaturi de alte persoane care detineau functii publice - directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul adjunct al Serviciului Roman de Informatii si senatori, in locuinta domnului senator Gabriel Oprea) care, daca s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ in plan social, politic si juridic, prezervand, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate", se mai arata in motivare.
Curtea Constitutionala mai spune ca, prin refuzul Laurei Codruta Kovesi de a se prezenta in fata comisiei si de a furniza informatiile solicitate, "este incalcata autoritatea Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ al poporului, si este impiedicata desfasurarea activitatii sale" in ceea ce priveste atributiile de control prin intermediul comisiilor parlamentare.
- Livia Stanciu si alti doi judecatori CCR, opinii separate
Judecatoarea CCR Livia Stanciu considera insa, intr-o opinie separata, ca au existat incalcari ale Constitutiei in ceea ce priveste constituirea si functionarea Comisiei speciale de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009.
"Prin atributiile si procedurile urmate, Comisia speciala de ancheta parlamentara s-a plasat in afara Constitutiei, hotararea de infiintare a acesteia contravenind, prin continutul sau normativ, Legii fundamentale si normelor statului de drept consacrate prin Constitutie. (...) Comisia speciala de ancheta parlamentara nu se putea substitui activitatii ce se deruleaza in cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, ancheta care a stabilit (...) ca, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natura sa conduca la presupunerea rezonabila ca s-ar fi incercat/initiat de catre persoanele nominalizate acte/actiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal", se arata in opinia separata.
Livia Stanciu sustine, invocand o decizie anterioara a CCR, ca Laura Codruta Kovesi nu putea fi invitata pentru a fi audiata in comisie in calitatea sa de magistrat, ci doar in calitate de cetatean al Romaniei.
"Doamna Laura Codruta Kovesi nu putea fi invitata (...) nici in virtutea calitatii pe care aceasta o detinuse in anul 2009, data la care a avut loc evenimentul investigat, si nici in virtutea calitatii de procuror sef al DNA, pentru ca invitatia in astfel de calitati a reprezentantilor unor autoritati publice ce nu se afla sub control parlamentar trebuie sa se circumscrie (...) "lamuririi unor chestiuni de interes public ce vizeaza problemele sistemice cu care aceste institutii se confrunta (...)" si nu pentru lamurirea unor chestiuni legate de suspiciuni referitoare la o eventuala implicare intr-un proces electoral in desfasurare a reprezentantilor unor astfel de autoritati publice, acest gen de verificari facand obiectul doar a unei anchete penale a procurorului - ceea ce s-a si realizat in cauza de catre parchet - si nu a unei anchete parlamentare", precizeaza Livia Stanciu.
In opinia sa, CCR ar fi trebuit sa constate ca nu a existat un conflict de natura constitutionala generat de refuzul Laurei Codruta Kovesi, in calitate de cetatean, de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential.
Opinii separate au mai avut judecatorii constitutionali Mircea Stefan Minea si Simona-Maya Teodoroiu.
Mircea Stefan Minea a apreciat ca nu poate fi stabilita nicio legatura intre presupuse fapte petrecute in anul 2009 si DNA, institutia pe care o conduce in prezent Laura Codruta Kovesi.
"Comportamentul personal (...) al conducatorului unei autoritati publice in relatia sa directa cu o alta autoritate publica nu poate antrena raspunderea/implicarea institutiei intr-un conflict juridic de natura constitutionala, atat timp cat respectivul comportament nu vizeaza o situatie juridica speciala, conflictuala, a carei nastere sa rezide in mod direct in textul Constitutiei. Apreciez (...) ca solutia corecta era constatarea inexistentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament (...) si Ministerul Public - Directia Nationala Anticoruptie", se precizeaza in opinia separata.
La randul sau, Simona-Maya Teodoroiu a mentionat ca cererile privind constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, determinat, intre altele, de refuzul procurorului sef al DNA de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta, ar fi trebuit respinse "in principal ca inadmisibile si in subsidiar ca neintemeiate".
Curtea Constitutionala a admis, pe 3 octombrie, existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, reprezentat de DNA, "generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential". De asemenea, Curtea " a constatat obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei - Comisia speciala de ancheta (...) pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009."
3
37
