Presedintele Klaus Iohannis a tinut joi o declaratie publica in care a criticat extrem de dur "bulversarea fiscala" pe care o pregateste Coalitia PSD-ALDE si Guvernul, spunand ca este "caraghios" ca aceasta "revolutie fiscala" aduce 3 lei in plus la salariul mediu. "De ce este nevoie de aceasta mega-topaiala fiscal-bugetara?", a intrebat presedintele.Seful statului a acuzat si ca investitiile publice au scazut "nepermis de mult" si ca, in ce priveste colectarea, aceasta a scazut la un minim istoric de 25%.

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

"Am cam luat-o pe aratura", a spus Iohannis.

Intrebat despre proiectul de modificare a legilor justitiei, Klaus Iohannis a raspuns ca "niciodata nu am avut o astfel de procedura viciata pe legiferare". "De la a corecta legislatia pana la o cioparti, ce se intampla acum, e cale lunga si nu ar trebui sa o parcurgem", a adaugat seful statului.

Discursul presedintelui, VIDEO (sursa privesc.eu):

Declaratia de presa a sefului statului:

"Daca va amintiti, acum cateva luni de zile, cand am investit acest guvern, am avut o solicitare simpla si clara. I-am rugat sa termine cu aceasta topaiala fiscal-bugetara. Dar nu s-a intamplat chiar asa. Vreau sa va prezint cateva cifre si cateva evaluari, in legatura cu situatia economica in care ne aflam noi, romanii, in care se afla Romania.

Romania traverseaza o perioada de crestere economica. In sine, este o veste foarte buna, cresterea economica record chiar in Uniunea Europeana. Dar aceasta crestere, din pacate, are vulnerabilitati care trebuie cunoscute.

Prima - cresterea se bazeaza pe consum, preponderent pe consum, si o astfel de crestere nu este in general vazuta ca o crestere sustenabila sau crestere de durata. Lipseste o parte esentiala pentru a avea o crestere economica sanatoasa. Lipseste partea de investitii.

Lipsa investitiilor este un semnal foarte ingrijorator. Si nu vorbesc doar despre investitiile in economia privata, unde au scazut. Fata de anul trecut, investitiile au scazut semnificativ. Bunaoara, investitiile straine au scazut cu 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut, vorbesc de semestrul intai. Si mai ingrijorator, au scazut nepermis de mult investitiile publice. Investitiile publice au un rol foarte important in echilibrarea economiei. Acestea au scazut cu peste 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut - cand va amintiti ca nici anul trecut nu au fost chiar grozave - si fata de situatia de anul trecut, care nu a fost chiar roza, au scazut inca cu 20%.

A doua chestiune - veniturile fiscale. Suntem intr-o situatie foarte ciudata. Economia creste si veniturile fiscale scad. In loc sa avem mai multi bani la buget, fiindca avem o economie in crestere, culmea, avem mai putini bani la buget. Ca sa va dau doar un exemplu graitor in acest sens ¬ se stie ca performanta incasarii veniturilor fiscale se masoara in procent din PIB, deci cat din PIB reuseste statul sa colecteze. In acest an, colectarea a ajuns, atentie, la un minim istoric, de 25 virgula ceva la suta din PIB, fata de cat ne-am propus acum cativa ani, de 35%. Inca 35% ar fi putin in comparatie cu alte tari europene, dar 25% va spun ca este extrem, extrem de putin si acest lucru trebuie sa ne ingrijoreze pe toti.

Si, in fine, avem un adevarat paradox. Avem o crestere record a PIB-ului si tot o crestere record a datoriei. Guvernul se comporta aidoma unui om care castiga in fiecare luna tot mai mult, dar pe masura ce castiga mai mult, imprumuta mai mult de la banci. Si lasa datoria in plata copiilor si in plata nepotilor. Este un comportament contraproductiv si care in niciun caz nu trebuie sa ne incurajeze sa continuam.

In privinta cadrului fiscal-bugetar, exista multiple preocupari, exista multiple avertismente, exista multiple discutii in spatiul public si exista actiuni foarte concrete ale sindicatelor.

Comisia Europeana, atentie, nu cum cineva a spus, la viteza, ca cineva din Reprezentanta. Nu. Comisia Europeana a declansat procedura de deviatie semnificativa in privinta deficitului bugetar.

Pai, ce inseamna deviatie semnificativa - adica, in privinta comportamentului fiscal, am cam luat-o pe aratura, cum se spune popular. Am pierdut ceea ce se numeste predictibilitate si sustenabilitate. Singurul lucru care totusi se mai poate prezice: ca asa nu merge bine.

Aceasta predictibilitate este vitala intr-o economie sanatoasa, la fel cum sustenabilitatea este vitala. Sustenabilitatea, adica sa avem politici publice si masuri care permit o crestere in continuare si, in definitiv, care permit cresterea bunastarii populatiei.

Guvernul a anuntat un pachet de masuri fiscale. Se pare ca zilele acestea va intra in discutia Guvernului si, din acest motiv, fac declaratia de astazi, fiindca acest pachet, dupa parerea mea, nu este clamata revolutie fiscala, ci cred ca se va transforma intr-o bulversare fiscala.

Se propune acolo trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat, dar si o reducere a impozitului pe venit. Asa, la prima vedere, pare un lucru interesant, dar o analiza mai aprofundata arata ca aceste masuri mai degraba complica problemele decat sa le rezolve.

De exemplu, coalitia de guvernare, coalitia PSD-ALDE, spune ca transfera contributiile sociale la angajat, dar vine, pe de alta parte, cu acea noua taxa, de solidaritate au numit-o sau ceva similar, de 2,25%, care ramane la angajator. Pai, ori transferam ori nu transferam? Deci, in realitate, transferam partial.

Dar pentru oameni ce iese de aici? Problema care apare si intrebarea pe care si-o pune orice roman: 'Bun, mare bulversare mare. Trecem contributiile la angajat, ramane ceva la angajator, scadem impozitul. Dar in buzunar ce ramane?'.

Ei, culmea, nimic! Nimic nu se schimba in buzunarul romanului. Am facut un calcul, folosind, sigur, datele comunicate public. Si ca sa nu fiu acuzat ca folosesc un exemplu de salariu foarte mic sau foarte mare, am facut un calcul pe salariul mediu brut pe economie, care in momentul de fata este 3.329 de lei - atentie, mediu brut.

Cineva care are acest salariu mediu brut castiga net acum 2.335 de lei, deci atat primeste romanul care castiga mediu brut pe economie.

Aplicam masurile propuse de Coalitia PSD-ALDE si implementate cu mult entuziasm, se pare, de Guvern. Facem un calcul si ce credeti ca gasim, daca pornim de la premisa ca angajatorul este de buna credinta si nu vrea sa-i scada venitul sau salariul angajatului?

Ei, iata ca la un total cost al angajatorului care acum este de 4.086 de lei, si care ramane 4.086 de lei, salariatul castiga acum in plus fix 3 lei.

Deci marea revolutie fiscala facuta de PSD-ALDE aduce unui om care a castigat sau care castiga acum 2.335 de lei inca 3 lei in plus. Este caraghios. Nu ca e rau ca ar castiga. Si eu imi doresc sa castige oamenii mai mult, dar promisiunea PSD-ALDE ca, prin transferarea CAS-ului, prin scaderea impozitului pe venit, ar creste salariul este pur si simplu falsa. Creste cu 0,1%, adica cu acei 3 lei, pentru salariul mediu brut. Creste cu un pic mai mult pentru salariul minim, fiindca a fost modificat, nu din alte motive. Pai, daca politica PSD-ALDE vizeaza sau are ca ultim argument cresterea salariilor, ele de ce nu cresc? De ce este nevoie de aceasta mega-topaiala fiscal bugetara?

Mai mult si mai grav, acest calcul este in regula si putem sa spunem 'bine ca este si o crestere de 3 lei', dar exista ingrijorari in mediul economic, la sindicate, la romani ca, in realitate, exista sectoare intregi unde salariile vor scadea in urma acestor masuri. Si atunci, chiar putem sa ne intrebam cui foloseste aceasta topaiala fiscala. Romanilor sigur nu.

In consecinta, solicit coalitiei aflate la guvernare, PSD si ALDE, sa dea dovada de responsabilitate si sa renunte la acest tip de politica fiscala care genereaza neincredere, incertitudine si, in definitiv, nu ajuta pe nimeni, Iar, in legatura cu masurile economice propuse, recomand prudenta la nivelul deciziei politice si guvernamentale, fiindca nu imi doresc si nimeni nu iti doreste o politica de azi pe maine.

Romania are nevoie de o politica care rezolva problemele nu astazi si poimaine apar mai grave, ci are nevoie de o politica care rezolva problemele romanilor pentru un viitor previzibil, deci o politica sustenabila, cum se spune in limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidentii politici sa aiba grija si sa judece clar, la rece, ca sa nu bage Romania si pe romani intr-o aventura economica fiscala, cu final trist."

Sesiunea de intrebari:

Jurnalist: O altă îngrijorare din spațiul public este cea referitoare la legile justiției, au fost depuse zilele trecute în Parlament. Printre altele, coaliția de la putere vrea ca ele să fie dezbătute în procedură de urgență. În ceea ce vă privește pe dumneavoastră, atribuțiile Președintelui de numire a procurorilor șefi sunt păstrate, dar cele de revocare eliminate. Cum vedeți aceste propuneri?

Klaus Iohannis: Dați-mi voie să mă refer la procedură, și, pe urmă, câteva chestiuni și despre fondul problemei. S-a reușit, în speță, și cu rezultate remarcabil de negative, a reușit ministrul Justiției să demonstreze că se poate și mai netransparent, și mai neclar, și mai incert decât până acum.

Niciodată nu am avut, până acum, o astfel de procedură viciată de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasă ministrul. Se duce, fără să aibă drept de inițiativă legislativă, în Parlament, își dă fizic proiectele din mână. Parlamentari din coaliție iau aceste proiecte și le prezintă ca și cum le-ar fi creat acasă și acum avem inițiativa parlamentară. Așa nu se legiferează.

Pe de altă parte, dacă ne uităm la conținut, cu siguranță, unele prevederi din aceste modificări ale legilor sunt bune, oportune și necesare. Mă gândesc aici la puneri de acord cu decizii ale Curții Constituționale, puneri de acord cu directive europene și așa mai departe. Însă, de la a corecta legislația, ceea ce în esență, ar fi fost un lucru bun, până la a o ciopârți, ceea ce se întâmplă, se pare, acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem.

Jurnalist: Există și informații cu privire la o redefinire a abuzului în serviciu. Aveți îngrijorări legate de acest lucru?

Klaus Iohannis: Aud tot felul de teorii în spațiul public și nu pot să nu spun că mă tem și aici de ciopârțiri ale legislației în vigoare. Mă gândesc, bunăoară, la acel mult-discutat și mult-vehiculat prag. Nu cred că trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu. Un funcționar sau un demnitar poate să facă abuz în serviciu și contra intereselor publice și așa ceva este greu de cuantificat. Aici este nevoie de o discuție aprofundată și de bună-credință. Or, chiar această bună-credință este greu de găsit și greu de văzut în toată dezbaterea pe care o avem.

Jurnalist: În legăturile cu măsurile fiscale la care v-ați referit. O altă măsură anunțată de guvernanți este scăderea contribuției la Pilonul II de pensii, chiar dacă există o asigurare că nu se modifică suma. Care este poziția dumneavoastră în legătură cu această scădere a contribuției și cum i-ar putea afecta pe cei care contribuie în acest moment și speră la o pensie mai bună la bătrânețe?

Klaus Iohannis: Nu aș vrea să intru în detalii, însă dați-mi voie să vă reamintesc că, exact în seara când am învestit actualul Guvern, apăruse un scandal public fiindcă nou-propusul ministru de Finanțe nu a găsit un lucru mai bun de făcut decât să anunțe că vrea să desființeze Pilonul II de pensii. Nu cred că astfel vom îmbunătăți pensia românilor. Ceea ce se dorește va duce implicit la scăderea pensiei aferente Pilonului II și nu cred că este un lucru bun.

Jurnalist: Călin Popescu Tăriceanu a declarat că, în România, Parlamentul și Guvernul nu-și pot exercita puterea pe care în mod legitim o au și a făcut o paralelă cu Rusia, acolo unde Vladimir Putin și serviciile dețin controlul. Cum vedeți o astfel de declarație? Există forțe subterane care conduc România și nu lasă Parlamentul și Guvernul să-și facă treaba?

Klaus Iohannis: În România nu există nici forțe oculte, nici forțe subterane, și cu certitudine nu există în România un stat paralel. Să știți că o vreme am mai urmărit declarațiile domnului menționat de dumneavoastră, care a fost și Prim-ministru, a avut abordări câteodată interesant de urmărit. Dar, de la o vreme încoace, credeți-mă, nu mai urmăresc afirmațiile acestui domn, fiindcă au devenit din ce în ce mai ciudate. Câteodată se creează impresia că este puțin obsedat. Or, persoane puțin obsedate nu fac bine politicii. Și, culmea, aceste abordări foarte ciudate au apărut cu intensitate de când procurorii l-au deferit justiției pe acest domn.

Jurnalist: Domnule Președinte, acest avertisment pe care l-ați transmis astăzi, l-ați trimis și personal Premierului Tudose sau ministrului de Finanțe? Ați avut o discuție cu cineva din Guvern pe aceste teme?

Klaus Iohannis: Da, am avut discuții pe aceste teme.

Jurnalist: Și, în urma acestor discuții, sunteți optimist că se va ține cont de avertismentul dumneavoastră?

Klaus Iohannis: În urma acestor discuții, fiecare a rămas cu părerea lui.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o revenire și la legile Justiției. Dacă acest pachet legislativ sau felul în care el este discutat și introdus în Parlament credeți că va avea efecte asupra României. Și mă refer, în principal, la obiectivul pe care vi l-ați asumat și dumneavoastră, de renunțare la Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Klaus Iohannis: Pentru mine, obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității în sistemul de justiție. Ca să păstrăm aceste lucruri sau ca să îmbunătățim aceste lucruri, sigur, se poate discuta despre modificări ale legislației. În faza în care suntem acum, când nici nu mai știm cine a propus și ce a propus, nu aș face astfel de evaluări. Sper ca, din dezbaterea parlamentară, să reiasă proiecte de legi care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați venit cu un calcul în care ați arătat că trecerea aceasta a contribuțiilor de la angajator la angajat va duce la o mărire foarte mică de salariu. Cei de din Guvern au revenit, însă, și au spus că această măsură ar putea să aducă, însă, contribuții sociale la pensii mai mari pentru angajați. Cum vedeți această replică a lor? Aveți o analiză și pe această măsură?

Klaus Iohannis: După evaluarea mea, aceste măsuri și calcule care s-au făcut sunt cârpeli.

Jurnalist: Veți merge în ședința de Guvern în care se va discuta această modificare a Codului Fiscal? Pentru că au fost reprezentanți ai sindicatelor care v-au cerut să fiți mediator.

Klaus Iohannis: Eu mă simt obligat față de români să îmi spun părerea atunci când cred că lucrurile nu merg bine. Pe de altă parte, Președintele României, conform Constituției, nu are atribuții concrete în domeniul economic, deci nu voi merge în ședința de Guvern.

Jurnalist: Legat de legile Justiției, ministrul Tudorel Toader a înaintat propriul proiect, cei din Parlament, parlamentarii PSD, au considerat că ar trebui să aibă o altă viziune asupra acestor legi ale justiției. Mai exact, dumneavoastră aveți anumite cereri punctuale? Pentru că ați criticat primul proiect al lui Tudorel Toader legat de Inspecția Judiciară și de acea propunere de numire a procurorilor șefi. Acestea două s-au schimbat, în viziunea celor de la PSD.

Klaus Iohannis: Tocmai mi-am expus aceste obiective și nu cred că trebuie să le repet. Voi fi foarte activ în acest proces legislativ și voi face uz de toate prerogativele prezidențiale.

Jurnalist: Cum credeți că trebuie să arate Inspecția Judiciară? Pentru că cei de la PSD asta spun, că, dacă ar fi o instituție autonomă, nu ar mai fi astfel de probleme.

Klaus Iohannis: Eu cred că Inspecția Judiciară, în paranteză, nu este treaba Președintelui să legifereze, dar pot să îmi exprim o opinie. Deci vă rog să o luați ca și opinia persoanei Klaus Iohannis. Inspecția trebuie să rămână la CSM dintr-un motiv constituțional extrem de simplu și clar. În Constituție scrie sec: „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței Justiției”. De unde concluzionăm simplu că Inspecția trebuie să fie tot acolo. Argumentele vehiculate în spațiul public în ultima vreme că oamenii nu s-ar înțelege acolo la Inspecție, că unii are avea o părere, alții au altă părere, acestea sunt detalii care se pot remedia foarte ușor, dar principiul este unul care este ancorat în Constituție, bine că este ancorat și este foarte simplu: CSM reprezintă justiția, nu Parlamentul. Parlamentul legiferează, Parlamentul creează legislația, sistemul judiciar o aplică. Aceste lucruri nu pot și nu trebuie să fie amestecate.

Jurnalist: În acest moment avem o situație la această Inspecție Judiciară sub CSM, sunt trei membri care au avut o poziție, ceilalți trei membri o poziție contrară. Ministrul Justiției Tudorel Toader spunea că ar putea să incline balanța în ceea ce privește revocarea procurorului șef al DNA. În acest moment, dumneavoastră aveți încredere în ministrul Justiției că va face ceea ce trebuie?

Klaus Iohannis: Pur instituțional, probabil v-ați aștepta să spun că am toată încrederea, dar experiența ultimelor luni nu îmi permite să spun așa ceva.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte. Aș avea câteva precizări legate de aceste măsuri fiscale. Știu că ați explicat care este poziția dumneavoastră, dar aș vrea să vă întreb, în condițiile în care nu mergeți la ședința de guvern mâine, că mâine este programată și mâine ar trebui adoptate ordonanțele și hotărârile de guvern și practic ați făcut această solicitare și un avertisment către executiv. Dacă ei nu vă vor asculta, cei din mediul de afaceri și sindicatele vă cer totuși o mediere, să vă așezați la masă, să aveți un dialog corect, ei așa spuneau. Nu veți încerca măcar acest lucru?

Klaus Iohannis: În măsura în care ei nu se găsesc, dar văd că se găsesc la discuții, voi interveni pentru mediere. Însă, aceste chestiuni, după știința mea, se rezolvă în cadrul tripartit. Se întâlnesc guvernanții, cu sindicatele, cu patronatele, și discută până când găsesc soluții. Se pare că este nevoie de mai multă răbdare acolo și de-o parte și de alta. De asta am făcut un apel public, ca să-și revină.

Jurnalist: Dacă nu-și revin până mâine, așteptăm încă un apel de la dumneavoastră, dar de data asta presupun că-i chemați la discuții. Și v-aș întreba, spuneați că ați discutat...

Klaus Iohannis: În măsura în care o să ajung la concluzia că ajută fiți sigură că asta o să fac.

Jurnalist: Spuneați că ați discutat cu cei din executiv, presupun că ați discutat cu premierul Tudose sau cu ministrul de finanțe. V-aș întreba, dumneavoastră l-ați sunat tocmai să-l avertizați că nu este în regulă ce se întâmplă sau v-a sunat el să vă informeze că are de gând să să ia aceste decizii importante pentru România?

Klaus Iohannis: Cred că pentru opinia publică este important să se știe că am discutat. Cum, concret, nu cred că este relevant.

Jurnalist: Vă întrebam pentru că, dacă spuneați că fiecare a rămas cu poziția lui și a fost fără rezultat până la capăt discuția.

Klaus Iohannis: De asta v-am și răspuns. Mulțumesc.

Jurnalist: Dacă se mai poate o precizare legată de Raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA.

Klaus Iohannis: Nu l-am citit, așa că nu-l discutăm astăzi.

Jurnalist: Dar despre semnalele din spațiul public legate de revocarea doamnei Kövesi...

Klaus Iohannis: Nici despre semnale....

Jurnalist: Considerați că există, adică au fost foarte multe semnale legate de acest lucru. Știu că ați fost întrebat de foarte multe ori de acest context, dar până acum nu s-a schimbat nimic. Iarăși domnul Tudorel Toader are o decizie importantă, dar și dumneavoastră de această dată. Credeți că după tot ce s-a întâmplat și v-aș da și un exemplu recent, doar dosarul domnului Blaga, cel care este instrumentat într-adevăr de DNA, până la urmă achitat, deci destul de multe erori aș putea să spun. Există acolo dovezi că cineva nu ar trebui să mai rămână în funcție?

Klaus Iohannis: Pot doar să repet ce am mai spus, dacă doriți. Eu am încredere în justiția românească și cu asta am spus tot. De aceea mă și implic în mod excepțional, fiindcă, de obicei, nu mă implic într-o procedură legislativă în curs, ci la final. Dar cred că tema este atât de importantă pentru România și pentru români, încât este bine să-mi exprim anumite puncte de vedere înainte, iar acestea două pot să le repet și îmi face plăcere, justiția trebuie să fie independentă de politic și justiția este în momentul de față independentă și își face treaba.

Jurnalist: V-aș ruga, dacă se poate, să ne spuneți care au fost argumentele Premierului? Pentru că toată lumea spune că nu înțelege de ce sunt aceste măsuri. Vă întreb dacă dumneavoastră v-a explicat cu cifre.

Klaus Iohannis: Ar fi incorect să fac eu afirmații despre o discuție care a fost doar între noi. Nu aveți decât să-l întrebați pe Premier sau pe ministrul finanțelor, cel cu pilonul, cel cu solidaritatea, cum explică românilor aceste chestiuni, fiindcă până la urmă nu trebuie să fiu eu convins, ci omul de rând trebuie să înțeleagă de ce se schimbă tot și el nu câștigă mai mult.

Jurnalist: Sindicatele au avertizat, unele dintre ele, că vor intra în grevă generală, altele că vor declanșa proteste ample, iar unul dintre argumente este că de la 1 ianuarie nu vor fi suficienți bani pentru a aplica inclusiv legea salarizării bugetarilor. Din analiza dumneavoastră reiese că într-adevăr nu sunt bani, pentru că ați făcut o analiză economică, și v-aș întreba, în acest context, dacă vă îngrijorează aceste mișcări sociale anunțate, inclusiv un protest duminică.

Klaus Iohannis: Aceste mișcări sindicale sunt lesne de înțeles. Așa cum am pus eu întrebarea de ce facem aceste lucruri, așa se întreabă și ei. Și cum sindicatele nu au primit răspunsuri satisfăcătoare și se tem că, în ciuda promisiunilor de creșteri salariale, este posibil să apară scăderi salariale, apar mișcări sindicale. Și guvernul sau exponenții coaliției, cine va dori, nu este foarte clar cine ce hotărăște, și cine ce spune acolo, nu au decât să vină cu explicații pertinente și pe dumnealor chiar vă rog să-i întrebați. Sunt bani sau au dreptate sindicatele că de fapt nu sunt bani?

Jurnalist: Vă întrebam dacă din analiza economică reiese același lucru?

Klaus Iohannis: Aceste analize economice le face Guvernul și entitățile Guvernului.

Jurnalist: Domnule Președinte, zilele trecute domnul Vasile Blaga a fost achitat în primă instanță pe motiv că fapta nu există. Este deja al doilea lider PNL care se află în această situație. Au apărut și reacții din cadrul partidului care acuză faptul că procurorii au afectat în mod negativ performanțele partidului în alegeri anul trecut și care vă reproșează indirect dumneavoastră afirmația cu privire la prezumția de nevinovăție. Vă mențineți poziția exprimată anterior cu privire la faptul că prezumția de nevinovăție nu funcționează în politică? Și, în același context, dacă dumneavoastră considerați necesară o înăsprire a legislației în domeniul răspunderii magistraților?

Klaus Iohannis: Acuma, dacă mă întrebați așa, dați-mi voie să repet ce am spus: prezumția de nevinovăție funcționează pentru orice persoană dacă este urmărită penal sau judecată. Dar este o prezumție care se folosește și funcționează în aplicarea justiției, nu în aplicarea politicii. În politică nu există - nota bene, despărțim justiția de politică, cum vreau să rămână justiția departe de politic. În politică nu există așa ceva. În politică există promisiuni electorale, există integritate sau, dimpotrivă, există așteptări și există postura unui politician. Pentru ca un politician să fie credibil este nevoie să fie integru. Și atunci prezumția de nevinovăție este în alt capitol. Un politician acuzat de corupție sau de delapidare, sau de minciună, sau de favorizarea infractorului, nu are ce căuta în fruntea statului până când nu își rezolvă problema. Dacă este nevinovat, cinste lui, foarte bine, poate să revină în politică, să meargă înainte și să spună: „domnule, uite, am fost acuzat pe nedrept, dar mi-am dovedit nevinovăția și acum am venit să repar țara”. Super, dar până atunci...

Jurnalist: Și legat de a doua parte, răspunderea magistraților. Cum o vedeți dumneavoastră? Este ok?

Klaus Iohannis: Răspunderea magistraților este prevăzută în legislație și discuția este artificială, se poate discuta despre o înăsprire sau schimbare sau orice, dar răspunderea este prevăzută în legislație, nu au decât specialiștii, dar cu preponderență cei din sistem și nu povestitorii din afară, să analizeze și să vină cu propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ dacă, încă o dată, dacă este cazul.

Jurnalist: Aveți de gând să faceți o propunere pentru conducerea Serviciului de Informații Externe? Sunt deja luni bune de când funcționează fără director, deși legea prevede că trebuie să existe un director civil.

Klaus Iohannis: Da, am de gând.

Jurnalist: Aveți și un orizont de timp?

Klaus Iohannis: Nu.

Jurnalist: Ați spus mai devreme că veți fi foarte activ în procesul legislativ care se desfășoară privind legile justiției. În această activitate, referendumul pe care l-ați anunțat la începutul anului rămâne o opțiune și în ce condiții ați putea merge mai departe cu el?

Klaus Iohannis: Păi am spus-o mai înainte. Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în acest proces în sensul păstrării independenței justiției.

Jurnalist: Și ce anume v-ar determina...

Klaus Iohannis: Tot ce este posibil și legal și constituțional poate și va fi folosit de mine. Acum nu o să vă dau detalii fiindcă ele țin totuși de strategia mea politică.

Jurnalist: Vă întrebam ce anume v-ar determina să mergeți înainte cu referendumul? Ce ar trebui să se întâmple, în ce condiții?

Klaus Iohannis: Asta o să aflați atunci când iau această decizie.

Jurnalist: Și dacă îmi mai permiteți în întrebare, referitor la discuția cu Premierul Tudose, pe care spuneți că ați avut-o. În momentul în care Premierul a anunțat acea mult discutată remaniere care a provocat chiar o criză în interiorul coaliției, ați spus că aveți încredere că Premierul este de bună-credință și își dorește o echipă performantă cu are să facă performanță. După această discuție și după toate aceste dezbateri pe care le-ați avut cu Guvernul, vă mențineți acea opinie?

Klaus Iohannis: În continuare cred că își dorește o echipă performantă.

Jurnalist: Dar aveți rezerve în legătură cu buna-credință?

Klaus Iohannis: Mulțumesc! Vă doresc o după amiază bună. La revedere!