Prezenta NATO pe flancul estic trebuie intarita, mai ales la Marea Neagra a spus luni dimineata Klaus Iohannis, in cadrul discursului tinut la sesiunea anuala a Adunarii Parlamentare NATO, ce a avut loc la Palatul Parlamentului. Presedintele a salutat eforturile NATO pentru intarirea granitei estice, dar nu si-a ascuns insatisfactia fata de existenta unei concentrari mai puternice a NATO in partea de nord - Polonia si tarile baltice: "diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă". De altfel, Iohannis a abordat chestiunea si la pranz, in declaratia comuna de la Cotroceni cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunand ca "este îmbucurător faptul că au avut loc evoluții semnificative pe aceste paliere, dar noi credem că încă nu este suficient".
Iohannis a abordat intr-o nota optimista aceasta chestiune la declaratia comuna de presa cu Jens Stoltenberg de la Palatul Cotroceni, spunand ca au evaluari asemanatoare, si a anuntat ca va ridica problema discriminarii intre sudul si nordul flancului estic la viitorul summit NATO, de la Bruxelles (2018): "Discutând cu domnul Secretar General despre pregătirea Summitului de la Bruxelles din 2018, am constatat cu plăcere că avem evaluări și viziuni similare, ca să nu spun chiar identice. Astfel, trebuie să consolidăm progresele pe care le-am obținut. Apărarea și descurajarea credibilă reclamă o prezență aliată persistentă și robustă și o abordare unitară a flancului Estic. Eu sunt convins că vom identifica împreună măsurile concrete, cele mai bune pe care le vom adopta apoi la Summit".
Tot luni, aflat la Craiova impreuna cu Stoltenberg, la comandamentul Brigăzii Multinaționale NATO Sud-Est, Iohannis a declarat ca pentru Romania "rolul de furnizor de securitate și stabilitate pe care ni l-am asumat este un obiectiv pe care, odată realizat, ne propunem să îl consolidăm și să îl adaptăm evoluțiilor regionale și globale".
Alocutiunea presedintelui, sursa video privesc.eu:
Discursul presedintelui roman:
"Sunt onorat sa particip astazi la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunarii Parlamentare a NATO. Ma bucura faptul ca este deja a treia data cand la Bucuresti se desfasoara o reuniune anuala a Adunarii, conturand astfel o veritabila traditie a Romaniei.
Adunarea Parlamentara a NATO este un for unic prin rolul sau in consolidarea relatiei transatlantice si in promovarea valorilor si a principiilor care asigura fundamentul Aliantei.
Doresc sa salut prezenta in Romania a Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg. Participarea domniei sale reconfirma legatura stransa dintre Adunarea Parlamentara NATO, care a fost mereu un partener valoros de dialog, si structurile de decizie aliate, cu atat mai importanta in contextul actual international de securitate.
Doamnelor si domnilor,
Actuala sesiune se desfasoara intr-un moment important pentru Alianta, in care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocari numeroase si diverse este in plina desfasurare.
Ca urmare a agresiunii impotriva Ucrainei din 2014 si a preocuparilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianta a demarat un amplu proces de adaptare.
Astfel, NATO a luat masuri substantiale de consolidare a posturii sale de aparare si descurajare, precum si de dezvoltare a rolului sau in proiectarea stabilitatii dincolo de granitele sale.
In conditiile agravarii climatului european de securitate, acest proces a continuat, in 2016 si in 2017, cu o serie de decizii istorice legate de intarirea flancului estic al Aliantei, precum si de asumarea unui rol mai vizibil in ceea ce priveste provocarile din vecinatatea sudica.
Procesul de implementare a acestor decizii continua, iar parlamentelor nationale le revine un rol structural in respectarea de catre statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv in alocarea resurselor necesare apararii.
In acest sens, salut discutiile cuprinzatoare care au avut loc in aceste zile la Bucuresti.
Temele incluse pe agenda acestei sesiuni reflecta, de o maniera cuprinzatoare, prioritatile la nivel aliat, iar concluziile desprinse si recomandarile formulate sunt o contributie importanta la discutiile aliate in pregatirea Summitului NATO din 2018.
Distins auditoriu,
Romania va continua sa fie un aliat responsabil si un partener de dialog de incredere, asa cum a demonstrat si pana acum.
Am devenit un contributor relevant la asigurarea securitatii in plan regional, in spatiul euro-atlantic si la nivel international.
Astfel, am alocat 2% din PIB pentru aparare, incepand cu acest an pentru cel putin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Presedinte al Romaniei si al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, la inceputul mandatului meu, un acord intre toate partidele politice parlamentare.
Din acest procentaj, fondurile destinate achizitiilor majore de echipamente militare in 2017 ajung aproape la 40%.
Eforturile nationale in acest sens s-au concretizat prin aprobarea, in luna august, de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, a Planului de inzestrare a Armatei Romaniei pentru perioada 2017-2026, dupa ce in luna mai Parlamentul Romaniei a aprobat initierea procedurilor pentru opt programe majore de inzestrare. De asemenea, Romania si-a asumat implementarea tuturor tintelor de capabilitati agreate in cadrul Aliantei.
In egala masura, participam la masurile de consolidare a prezentei aliate pe flancul estic, atat in regiunea Marii Negre, cat si in Polonia.
Dupa cum stiti, Romania si-a asumat rolul de natiune-cadru pentru Brigada multinationala de pe teritoriul sau, pe care o voi vizita astazi impreuna cu Secretarul General Stoltenberg. Romania a lansat, de asemenea, initiativa numita Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliatilor sa-si antreneze trupele in exercitii in toate cele trei componente: terestra, aeriana si maritima.
Avem un aport important la operatiile si misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan si la KFOR.
Astfel, in Afganistan suntem al patrulea contributor ca numar de militari si al doilea din punctul de vedere al fortelor pentru operatii speciale.
Oferim asistenta concreta tarilor partenere atat din vecinatatea estica, cat si din cea sudica. Totodata, participam la eforturile Coalitiei Internationale impotriva ISIS, Romania sprijinind astfel, concret, deciziile de crestere a rolului NATO in combaterea terorismului.
Toate aceste contributii sunt o investitie in propria noastra securitate si dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea pacii durabile la nivel international.
Summitul NATO de anul viitor va fi o noua etapa importanta pentru consolidarea masurilor Aliantei pentru intarirea securitatii in Europa. Voi prezenta in cele ce urmeaza perspectiva Romaniei in acest scop.
Astfel, pot spune ca este din nou momentul intaririi parteneriatelor: in primul rand, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Aliantei, prin continuarea eforturilor de intarire a apararii colective si a rezilientei interne in fata diversitatii de amenintari cu care ne confruntam.
Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate sa coopereze cu Alianta pentru mentinerea pacii si securitatii, precum si pentru a-si dezvolta capacitatea de aparare. Si, nu in ultimul rand, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeana.
Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord si Europa ramane o dimensiune esentiala a securitatii noastre comune. In interiorul NATO, o legatura transatlantica solida constituie motorul insusi al securitatii aliate, care este legata esential de aplicarea eficienta a articolului 5 din Tratat.
Intalnirile pe care le-am avut in acest an cu Presedintele Trump au fost foarte importante, pentru ca ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a Romaniei, si pentru apararea colectiva.
Trebuie sa intarim in continuare aceasta relatie vitala, atat prin gasirea impreuna de solutii la problemele de securitate actuale, cat si printr-o contributie echitabila la impartirea responsabilitatilor care ne revin, ceea ce inseamna si cresterea investitiilor in aparare.
In al doilea rand, parteneriatele dintre noi, membrii Aliantei, trebuie sa fie mai tari ca oricand. Deciziile de intarire a apararii colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliatilor estici, in cadrul prezentei inaintate, sunt dovezi graitoare ale solidaritatii si unitatii aliate.
Trebuie sa lucram in continuare la consolidarea posturii de aparare si descurajare a Aliantei, la sporirea eficacitatii si coerentei acesteia. Prezenta inaintata de pe Flancul Estic trebuie intarita, mai ales in Sud, la Marea Neagra, pe toate dimensiunile.
De asemenea, diferentele actuale dintre masurile luate pentru Nordul Flancului si cele din Sudul sau trebuie sa dispara, conturand o unica prezenta inaintata, robusta, persistenta si predictibila.
In plan intern, aceste masuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de actiuni de intarire a rezilientei, indeosebi de protectie a infrastructurii civile in fata agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informational.
Scopul nostru este pacea, nu razboiul. NATO nu cauta confruntarea si nu este o amenintare pentru Rusia, asa cum a aratat Alianta si la Varsovia.
Insa, in relatia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliata cuprinzatoare si coerenta pe termen lung. Ea trebuie sa includa dialogul, dar de pe o pozitie puternica de aparare si descurajare.
In al treilea rand, este necesara consolidarea vastei retele de parteneriate ale Aliantei cu toate statele care vad in NATO un partener de cooperare - pentru dezvoltarea capacitatilor proprii de aparare ale fiecarui partener, a rezilientei la amenintarile cu care se confrunta, de la cele hibride la terorism. Romania va continua sa sustina activ acest efort.
Nu in ultimul rand, intarirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeana este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO in aceasta directie si il asigur de sprijinul deplin al Romaniei.
Am mai spus-o si o repet: chiar daca Uniunea va face pasi relevanti in dezvoltarea dimensiunii apararii - la care Romania doreste sa participe inca de la inceput, acesti pasi trebuie facuti in stricta complementaritate cu Alianta.
Nu se pune, in viziunea noastra, problema unei alegeri intre Uniunea Europeana si NATO - acestea sunt optiuni complementare, si nu alternative, daca dorim sa avem o securitate pe termen lung.
Doamnelor si domnilor,
Astazi, mai mult ca oricand, este necesar ca Alianta sa fie intarita in continuare. Romania, ca aliat responsabil, va face tot ce-i sta in putinta in acest scop.
Va incurajez, doamnelor si domnilor parlamentari, sa sprijiniti acest efort, in legislativele pe care le reprezentati. NATO nu este o alianta puternica doar prin masurile de aparare colectiva, ci prin valorile sale. Daca aceste valori sunt bine aparate, aceasta este cea mai valoroasa contributie la securitatea noastra!
Va multumesc!"
---------
Incepand cu ora 11.45, seful statului il va primi pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni. Dupa ce cei doi lideri vor avea convorbiri oficiale vor fi facute declaratii de presa comune.
10
3
