Aderarea Romaniei si Bulgariei in zona Schengen reprezinta un pas evident, conditiile preliminare fiind indeplinite, a afirmat sambata raportorul special Ulla Schimdt, cu prilejul prezentarii proiectului de raport "Promovarea stabilitatii in regiunea Marii Negre" in cadrul lucrarilor Comisiei Dimensiunii Civile a Securitatii care se desfasoara in marja Adunarii Parlamentare a NATO de la Bucuresti.
"Initiativa sinergiilor Marii Negre trebuie readusa la viata si trebuie completata de o strategie macroregionala. Recent, presedintele Comisiei Europene a subliniat si a cerut inca odata ca Romania si Bulgaria sa fie primite in zona Schengen. Este un pas evident care trebuie oricum facut, pentru ca conditiile preliminare au fost deja indeplinite si presedintele Comisiei a transmis un mesaj foarte pozitiv in acest sens, pentru ca tarile sunt pregatite in aceasta privinta", a declarat Schmidt, relateaza Agerpres.
Raportorul AP NATO a mai sus ca in 2018 - 2019, mandatul Romaniei si Bulgariei de la presedintia Consiliului UE "va da avant acestui potential imens din zona Marii Negre".
In documentul prezentat la AP NATO, reprezentanta Germaniei s-a referit, pe larg, la mai multe zone de interes pentru regiune precum cooperare, biodiversitate, protectia mediului.
"Este o zona in care putem sa vorbim si despre traficul cu fiinte umane si despre nevoia de a lupta impotriva coruptiei. Avem nevoie de retele mai bune, de mobilitate si de promovarea potentialului turistic al zonei. Este un lucru de care sunt interesate toate aceste state si, daca regiunea Marii Negre ar putea sa coopereze in aceste domenii, atunci cred ca acest fapt va intari si identitatea comuna care acum exista doar intr-un stadiu rudimentar. O cooperare mai stransa este necesara pentru a sustine persoanele care fug din Orientul Mijlociu din cauza violentei si a conflictului din Turcia catre Romania - 7.000 de persoane au ajuns pentru a cere azil. Nu stiu cum vor progresa lucrurile, dar trebuie sa fim foarte atenti la ce se intampla si sa sustinem aceste tari. Totusi a fost incurajator sa vedem ca Romania a acceptat 2.000 de refugiati din punctele fierbinti - din Grecia si Italia", a aratat vorbitoarea.
Potrivit raportului, regiunea Marii Negre are un potential imens, dar care se confrunta cu dificultati imense, avand oportunitatea de a se dezvolta intr-o directie pozitiva sau sa se confrunte cu noi crize.
"Mesajul meu principal din raport este acela ca, daca analizam regiunea Marii Negre, si vorbim efectiv despre toate statele riverane, nu despre intreaga regiune, nu trebuie sa ne uitam doar la chestiunile militare. Avem doua state membre, trei state NATO in aceasta zona, doi parteneri apropiati ai Aliantei si Rusia - iata diversitatea zonei. Si bineinteles Rusia este importanta, este de asemenea un partener care devine din ce in ce mai dificil si chiar periculos. Suntem intr-o zona in care Rusia, Ucraina, Turcia se intalnesc - Caucazul. Este o zona de importanta strategica pentru noi. Si, in acelasi timp vorbim de un centru energetic, un coridor comercial, si vorbim si de o zona foarte atractiva cu potential pentru turisti. (...) Noi, ca alianta, nu trebuie sa stam cu bratele incrucisate. (...) Totusi, daca vrem sa imbunatatim situatia intr-un mod durabil, raspunsul nostru fara indoiala trebuie sa treaca dincolo de masurile militare si trebuie sa includa si masuri pentru civili. Si acesta este de fapt si subiectul fundamental al comisiei noastre - trebuie sa ne gandim si la masurile care stabilizeaza regiunea. Stabilitatea merge intotdeauna mana in mana cu dezvoltarea economica", a spus raportorul special.
Referindu-se la respectarea drepturilor omului, capitol fundamental din raportul prezentat al Bucuresti, Ulla Schimdt a apreciat ca, daca legea privind noua reforma a invatamantului din Ucraina ar fi implementata in aceasta forma, ar fi incalcate drepturile tuturor minoritatilor nationale. "Dar, din ce am auzit ieri, nu va fi aplicata. Vorbim despre interesul unei solutii comune", a completat aceasta.
1
3
