Osemintele unui "chiabur" impuscat de Securitate in vara lui 1950 si ingropat intr-un loc izolat, la peste 1.200 de metri altitudine in Muntii Apuseni, au fost descoperite luni in cadrul unei actiuni de investigatii arheologice organizata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
Coordonatorul cercetarilor, Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat luni seara, pentru Agerpres, ca, in urma unei actiuni de investigatii arheologice desfasurata pe teritoriul comunei Bistra, la peste 11 kilometri de centrul satului, in zona Poarta intre Cai, arheologii au descoperit la o adancime de circa 70 de centimetri ramasitele lui Ioan Andresel, executat de Securitate in 16 august 1950.
Locul mormantului lui Ioan Andresel a fost stabilit cu aproximatie prin confruntari repetate cu mai multi martori care au fost transportati de-a lungul timpului in teren, fiind cautat, verificat si identificat cu precizie de echipa arheologica a IICCMER la inceputul lunii septembrie.
Investigatiile s-au desfasurat in prezenta unui procuror militar, de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie care a fost sesizata de IICCMER in privinta acestui caz de omor si a locului unde victima a fost inhumata. De asemenea, la cercetari au participat politisti si specialisti ai Serviciul Judetean de Medicina Legala Alba.
In cursul zilei de marti va avea loc o slujba religioasa, dupa care ramasitele pamantesti ale lui Andresel vor fi "extrase" si "recoltate" de arheologi, a mentionat Petrov.
Potrivit unui comunicat al IICCMER, Serviciul Judetean al Securitatii Poporului Turda a organizat, in august 1950, o actiune represiva de intimidare si constrangere a populatiei din Bistra, suspectata ca ar avea legaturi cu partizanii anticomunisti din zona, inclusiv cu organizatia de rezistenta armata anticomunista Frontul Apararii Nationale.
"In ziua de 14 august 1950, in zona au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, in colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Campeni si cu militieni de la Posturile de Militie Bistra si Campeni, au retinut si transportat la sediul Securitatii din Campeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea si Ihut Traian, dar si persoane cu o stare materiala mai buna, considerate ca fiind chiaburi si suspectate ca ar acorda sprijin partizanilor. (...) In urma asa-ziselor cercetari, s-a constatat ca pentru situatia creata in Bistra se fac vinovati trei chiaburi si anume Andresel Ioan, Pom Traian si Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja retinuti la Campeni. Masurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei sa fie imediat executati in locuri prestabilite", se arata in comunicat.
Conform sursei citate, in dimineata zilei de 16 august 1950, Traian Pom si Iosif Trifa au fost dusi la Bistra, de unde au fost transportati pe jos si executati prin impuscare in locuri diferite. In aceeasi zi, Ioan Andresel, de 73 de ani, a fost cautat si ridicat de la o locuinta pe care o avea in munte, la Dosul Neagului, dupa care, potrivit marturiilor unor localnici, a fost maltratat si transportat pe o distanta de circa 1,5 kilometri pana la locul cunoscut sub denumirea de Poarta intre Cai, unde a fost executat prin impuscare.
"Cadavrul lui Andresel Ioan, precum si trupurile celorlalte doua victime, au fost lasate pe locurile de executie, fiind ingropate a doua zi, in 17 august. Pentru saparea gropilor de mormant au fost aduse cu forta rude ale celor doi partizani, Selagea si Ihut, precum si alti oameni mai instariti din Bistra, care fusesera anchetati la Campeni, moartea consatenilor fiindu-le data ca exemplu. Conform marturiilor, pe trupul fiecarei victime a fost pusa o bucata de carton pe care era scris: "Cine face ca el, ca el sa pateasca"", se mai mentioneaza in comunicat.
Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie sa puna vreo cruce sau un alt semn de recunoastere. Din datele culese de la urmasii lui Andresel, rezulta ca la mormantul acestuia a fost pusa o cruce de lemn prin 1958, dupa ce fiica sa a revenit din deportare si ginerele sau s-a eliberat din penitenciar. Intre timp, crucea de lemn a disparut, dar dupa 1990, cand nu se mai cunostea locul precis al mormantului, s-a pus undeva in apropiere o cruce metalica fixata intr-o fundatie de beton, care si aceasta s-a risipit, fiind dislocata de utilajele ce deserveau o exploatatie forestiera din zona.
In urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca decesul lui Ioan Andresel a fost inregistrat oficial in registrul de stare civila al comunei Bistra abia in 4 aprilie 1967, data la care a fost eliberat si certificatul de deces.
Ioan Andresel a fost incadrat de comunisti la categoria "chiaburi". Familia Andresel avea multe animale si o suprafata apreciabila de teren, alcatuita din pamant arabil, pasune si padure, avand pe langa o casa in zona centrala a localitatii Bistra, si o locuinta sezoniera, amenajata in munte. Totodata, impreuna cu ginerele sau, Andresel detinea in comuna o pravalie, o carciuma si un depozit de lemne.
Investigatiile in cazul crimelor de la Bistra au fost incepute inca din vara anului 2008.
Cercetarile au fost efectuate de catre un colectiv de arheologi de la IICCMER, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud.
1
25
