Fostii ofiteri de Securitate Vasile Hodis si Marin Parvulescu, cei care l-au anchetat pe inginerul Gheorghe Ursu inainte de 1989, au cerut, marti, la instanta suprema, sa li se ridice poprirea de o treime din valoarea pensiilor pe motiv ca nu au cu ce se intretine si au invocat in cererile lor articolul din Constitutie care consacra dreptul la proprietate, potrivit news.ro.
Avocatul lui Vasiel Hodis a argumentat ca in timpul urmaririi penale nu s-a pus sechestru asigurator pe bunurile clientului sau si ca masura luata de Cureta de Apel Bucuresti este nelegala, deoarece hotararea instantei nu este motivate. "Nu se poate pune poprire pentru ca nu exista un titlu executoriu in acest sens. In plus, masura este nelegala deoarece incalca dreptul la proprietate, consemnat in Constitutie", a aratat avocatul in fata judecatorilor de la instanta suprema.
In plus, el a mai sustinut ca valoarea despagubirilor cerute de urmasii lui Gheorghe Ursu, de 3.100.000 de euro, este exagerata si ca aceasta ar duce la o imbogatire fare temei a rudelor celui decedat in Penitenciarul Jilava in 1985, in urma batailor primite in timpul urmaririi penale. "Nu cred ca Gheorghe Ursu a luptat contra regimului communist pentru ca doi pensionari sa nu isi ia pensia astazi", a sustinut aparatorul lui Hodis.
Avocatul lui Parvulescu a cerut si el respingerea cererilor partilor civile fata de masura sechestrului si a sustinut ca fostul colonel de Securitate nu a avut intentia sa-si instraineze bunurile. "Nu a fost pronuntata o hotarare definitiva. Exista si prezumtia de nevinovatie. Inculpatul are o varsta respectabila, de 78 de ani. Retinerea pensiei il prejudiciaza grav, ii va fi greu sa si cumpere medicamente si sa se trateze", a aratat avocatul.
Procurorul a cerut sa se respinga contestatiile lui Hodis si Parvulescu ca nefondate.
In ultimul cuvant, Vasiel Hodis a aratat ca a avut doar tangential legatura cu acest caz. "Nu am alte venituri in afara de pensie. Consider ca excesive masurile de poprire a bunurilor. Timp de 18 ani am fost numai martor in acest dosar, iar odata cu modificarea Codului penal am devenit inculpat", a aratat Hodis.
La randul sau, Parvulescu a apreciat ca pensia era singura sursa de venit, ca nu a facut afaceri si ca resimte consecintele unui accident vascular.
Instanta a ramas in pronuntare pe cererile lor.
In 29 august, Curtea de Apel Bucuresti a decis, sa puna sechestru asigurator pentru acoperirea despagubirilor cerute de partile civile, pe bunurile tortionarilor disidentului Gheorghe Ursu, Marin Parvulescu, Tudor Postelnicu si Vasile Hodis, pana la valoarea de 3.100.000 de euro.
Astfel, in cazul lui Marin Parvulescu, judecatorii au pus sechestru pe un apartament din sectorul 6 si pe un autoturism Dacia. Pentru Vasile Hodis, instanta a dispus sa fie puse sub sechestru un apartament si o masina Skoda Octavia. Actiunile detinute de cei doi fosti lucratori ai Securitatii au fost puse si ele sub sechestru. La fel, conturile bancare ale celor doi au fost blocate.
In acelasi timp, judecatorii au pus poprire pe o cota de o treime din pensia, in valoare neta de 4765 lei, incasata de Tudor Postelnicu (decedat intre timp), asupra unei cote de 1/3 din pensia, in valoare neta de 4082 lei, incasata de Marin Parvulescu de la Casa de Pensii Sectoriala a Serviciului Roman de Informatii si asupra unei cote de 1/3 din pensia, in valoare neta de 5091 lei, incasata de Vasile Hodis de la Casa de Pensii Sectoriala a Serviciului Roman de Informatii, cu retinerea acesteia de catre tertul poprit.
In 7 iunie, Curtea de Apel Bucuresti a decis intoducerea Serviciului Roman de Informatii, a Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Finantelor ca parti responsabile civil in dosarul mortii disidentului comunist Gheorghe Ursu, ucis in bataie in timpul interogatoriilor din beciurile Securitatii.
Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimisi in judecata in 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instantei supreme, maiorul in rezerva Marin Pirvulescu si colonelul in rezerva Vasile Hodis, fosti ofiteri ai Departamentului Securitatii Statului, fiind acuzati de infractiuni contra umanitatii, iar fostii ministri de Interne George Homostean si Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infractiuni.
Potrivit rechizitoriului, in perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a facut obiectul urmaririi informative si judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 si decedand in 17 noiembrie 1985, in Spitalul Penitenciar Jilava.
"Pentru a disimula adevaratul obiect al cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si pentru a putea face ￂdovadaￂ ca nu exista un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au ￂinventatￂ infractiunea de detinere si operatiuni interzise cu mijloace de plata straine", au scris procurorii militari in actul de sesizare a instantei.
In realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentantii Departamentului Securitatii Statului erau interesati de aspecte cum ar fi legaturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Libera, relatiile si discutiile acestuia cu lumea literara si artistica din tara si din diaspora, precum si de impresiile consemnate in jurnalul acestuia despre politica statului si despre conducatorii partidului si statului comunist.
Marin Pirvulescu si Vasile Hodis sunt acuzati ca au exercitat actiuni represive sistematice fata de Gheorghe Ursu, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate "ostile regimului comunist".
De asemenea, Pirvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodis, au participat la torturarea sistematica si, in final, la uciderea disidentului, sustin procurorii.
"Inculpatii Parvulescu Marin si Hodis Vasile, in calitate de ofiteri in cadrul Directiei a VI-a Cercetari penale din Departamentul Securitatii Statului, au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, actiuni care au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa-i aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
George Homostean si Tudor Postelnicu au fost acuzati de procurorii militari ca, in cursul lunilor octombrie si noiembrie 1985, au transmis catre ambasadele Romaniei de la Paris si Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv si politic al actiunilor intreprinse de Parvulescu si Hodis impotriva lui Gheorghe Ursu, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare.
"De asemenea, la solicitarea comunitatii internationale si a unor oameni politici din SUA de a primi informatii referitoare la situatia disidentului roman, acestia au ascuns caracterul represiv al actiunilor indreptate impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpatii Homostean George si Tudor Postelnicu inlesnind astfel savarsirea faptelor comise de inculpatii maior (rez.) Parvulescu Marin si col. (rez.) Hodis Vasile. Totodata, in exercitarea abuziva a functiilor detinute, cei doi fosti demnitari au intreprins demersuri dolosive in scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", sustin procurorii.
Pana acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clita, fost coleg de celula cu Gheorghe Ursu, Tudor Stanica, fost sef al Directiei Cercetari Penale si Mihail Creanga, fost sef al Arestului Militiei Capitalei.
0
1
