Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a sanctionat marti, in apel, supravegherea mailurilor private de catre o companie din Romania pentru a-si concedia un angajat, in 2007, anunta AFP
Judecatorii Inaltei Camere, instanta suprema a CEDO, sesizati in apel pentru o decizie din 2016, au apreciat ca "autoritatile nationale (romane) nu au protejat corect dreptul dl. Bogdan Mihai Barbulescu la respectarea vietii sale private si a corespondentei sale si deci nu au stabilit un echilibru corect intre interesele in cauza", arata decizia adoptata cu 11 voturi pentru si 6 impotriva.
Potrivit deciziei Curtii, "constatarea incalcarii constituie in sine o satisfactie echitabila suficienta pentru prejudiciul moral suferit de dl. Barbulescu".
Decizia Marii Camere constituie o schimbare fata de pozitia pronuntata initial de CEDO si are valoare de jurisprudenta pentru cei 47 de membri ai Consiliului Europei.
CEDO a fost sesizata de un inginer roman in varsta de 38 de ani. Angajatorul sau l-a concediat dupa ce a constatat, supraveghindu-i comunicatiile electronice, ca a folosit mesageria companiei in scopuri personale, incalcand astfel reglementarile interne.
Barbulescu a denuntat insa spionarea comunicatiilor sale de catre angajator, apreciind ca este victima unei incalcari a dreptului privind respectarea vietii private si a corespondentei, protejat de articolul 8 al Conventiei europene pentru drepturile omului.
Tribunalele din Romania i-au respins insa cererile, apreciind ca angajatorul a avut dreptate si ca supravegherea comunicatiilor constituie singura modalitate de a stabili existenta unei infractiuni disciplinare.
CEDO a confirmat aceasta abordare in ianuarie 2016, considerand ca dreptul la respectarea vietii private nu a fost incalcat de catre angajator. Curtea validase astfel posibilitatea ca o companie sa supravegheze internetul in cadrul unei proceduri disciplinare.
Barbulescu a facut insa apel iar CEDO a acceptat reexaminarea deciziei.
Judecatorii Marii Camere au considerat ca Barbulescu "nu a fost informat despre natura si extinderea supravegherii operate de catre angajatorul sau si nici despre posibilitatea ca angajatorul sau sa aiba acces la continutul mesajelor sale".
De asemenea, au estimat ca tribunalele romanesti "nu au determinat ce motive specifice au justificat aplicarea masurilor de supraveghere" si nu s-au pronuntat asupra "posibilitatii ca angajatorul sa utilizeze masuri mai putin intruzive pentru viata privata si corespondenta dl Barbulescu".
Autoritatile nu au stabilit "un echilibru corect" intre respectarea vietii private a salariatului si dreptul angajatorului de a lua masuri pentru a asigura buna functionare a companiei, au concluzionat judecatorii Marii Camere.
0
4
