O categorie de modificari din proiectul de modificare a legilor justitiei, care "au format obiectul dezbaterilor din cadrul sedintei Consiliului Consultativ al procurorilor din data 29 august 2017 continua sa mentina ingrijorarea, in special, dupa posibilitatea observarii directe a detaliilor textelor", arata Parchetul General, intr-un punct de vedere dupa publicarea controversatului proiect de lege, miercuri seara, pe site-ul Ministerului Justitiei.
Reprezentantii Parchetului General arata ca sunt ingrijorati in continuare de propunerile care vizeaza trecerea Inspectiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justitiei, modalitatea de numire a procurorilor-sef (excluderea presedintelui Romaniei din procedura), infiintarea unei directii specializate in anchetarea magistratilor, precum si impunerea conditiei varstei de 30 de ani pentru candidatii la Institutul National al Magistraturii.
Ministerul Public precizeaza ca "apreciaza posibilitatea oferita de Ministerul Justitiei de a examina Proiectul de modificare a legilor justitiei, prin publicarea acestuia pe site-ul institutiei."
Punctul de vedere al Ministerului Public asupra Proiectului de modificare a legilor justitiei:
"In urma unei prime analize au fost remarcate 2 categorii de modificari, dintre care una o reprezinta propunerile formulate de magistrati, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, care se si regasesc in acest proiect (spre exemplu mandatul functiei de conducere de 4 ani), precum si alte propuneri (cum ar fi interdictia cumularii pensiei cu salariul in institutiile judiciare) ce au fost agreate de procurori in Adunarile generale. O alta categorie de modificari au format obiectul dezbaterilor din cadrul sedintei Consiliului Consultativ al procurorilor din data 29 august 2017 si continua sa mentina ingrijorarea, in special, dupa posibilitatea observarii directe a detaliilor textelor, respectiv propunerile privind:
Preluarea intr-o forma diferita de cea actuala a dispozitiilor constitutionale referitoare la Ministerul Public, astfel incat prin modificarea propusa se realizeaza o extindere a autoritatii ministrului Justitiei in ceea ce priveste rolul si atributiile Ministerului Public, in timp ce in actuala reglementare ministrul Justitiei isi exercita autoritatea numai cu privire la statutul procurorilor (art.132 Constitutia Romaniei);
Trecerea Inspectiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justitiei, care ar asigura un control efectiv si direct al activitatii magistratilor de catre ministrul Justitiei.
Numirea in functiile de conducere ale Ministerului Public, care conform textului de lege propus a fost extinsa la toate functiile de conducere din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (pana la nivel de sef de birou inclusiv), la propunerea ministrului Justitiei, persoana numita politic, cu posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a refuza o singura data propunerea. Pentru protejarea independentei justitiei, Raportul MCV din 28 ianuarie 2015 recomanda o solutie similara numirii in functii la conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv selectia candidatilor la Consiliul Superior al Magistraturii, avizul ministrului Justitiei si numirea de catre Presedintele Romaniei (propunere CSM).
Deposedarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de atributiile managementului operativ privind delegarea prompta procurorilor pe functii de executie sau de conducere in cadrul Ministerului Public (fara a preciza cine propune Sectiei de procurori din CSM delegarea). Aceasta in conditiile in care procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are un proiect managerial aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obiective clar asumate, fara a avea insa posibilitatea de a-si crea echipa, astfel cum se recomanda in raportul MCV din 28 ianuarie 2015.
Infiintarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a unei directii specializate in efectuarea urmaririi penale pentru infractiuni savarsite de procurori si judecatori, cumuland din competentele parchetelor curtilor de apel cu cele din sectiile si structurile specializate ale Ministerului Public (lasand impresia contrar realitatilor statistice ca fenomenul infractionalitatii in corpul magistratilor ar fi atat de ridicat incat ar impune crearea unei directii dedicate acestui corp profesional).
Impunerea conditiei varstei de 30 de ani pentru candidatii la INM ar conduce la o limitare a accesului unei categorii de absolventi ai facultatilor de drept si totodata, la un blocaj major de ocupare a functiilor vacante din Ministerul Public, in conditiile in care in prezent exista un deficit de peste 500 de procurori reprezentand cca. 18% din numarul total de posturi. In schimb, pastrarea actualei forme de accedere la INM ar putea inlatura criticile din actualul proiect de act normativ, printr-o alta modalitate de organizare a activitatii judiciare (lipsa de experienta a tinerilor magistrati fiind suplinita prin crearea unor complete colegiale, iar in ceea ce priveste procurorii prin chiar modul de organizare si de lucru al parchetelor).
Mentionam ca dupa o analiza detaliata a Proiectului de modificare a legilor justitiei si a colectarii tuturor punctelor de vedere transmise de procurorii de la unitatile de parchet din tara, vom prezenta pe larg concluziile desprinse."
0
1
